Treceți la conținutul principal

Transparenta in domeniul datelor personale (3)


Photo by Demi Kwant on Unsplash
Comunicările care țin de protecția datelor personale trebuie să fie făcute în scris sau prin alte mijloace.
Prima opțiune pentru orice comunicare făcută în domeniul datelor personale este comunicarea în scris. Aceasta include și textul transmis prin mijloace electronice. Acesta poate fi cuprins în pagini web, ferestre pop-up, dashboards, alte asemenea mijloace e de prezentare.  Nu sunt interzise nici prezentări video, sau avertismente sonore, binevenite mai ales pentru dispozitive mobile unde paginile cu informații pot fi mai greu de prezentat într-un mod lizibil.

În anumite contexte regulamentul permite prezentarea informațiilor prin simboluri grafice standardizate.

Modul de comunicare trebuie să fie potrivit pentru contextul în care este oferită informația. De exemplu pentru un dispozitiv electronic fără ecran trimiterea la o pagină web este fără sens, astfel că informarea privind protecția datelor personale trebuie făcută printr-un pliant care însoțește dispozitivul la achiziționare.

Informarea poate fi făcută și oral dacă persoana vizată a solicitat aceasta, și dacă identitatea acesteia a fost verificată prin mijloace non-orale (trebuie să prezinte un document din care să reiasă identitatea, un identificator oferit de operator). Această verificare este obligatorie atunci când persoana vizată exercită drepturile prevăzute de regulament.  În alte situații verificarea prin alte mijloace a identității nu este obligatorie.

Dacă informația este oferită în mod general, pentru orice persoană vizată, aceasta trebuie să fie disponibilă astfel încât să poată fi reascultată. 

În cazul în care se oferă informația oral trebuie să fie luată în considerare obligația de a:

1.       păstra cererea de furnizare a informațiilor oral,

2.       verificarea identității prin alte mijloace (când e cazul),

3.       dovada că informația a fost furnizată.

De regulă, operatorul de date va trebui să facă înregistrări.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...