Treceți la conținutul principal

Transparența în prelucrarea datelor personale (7)

Photo by Anton Darius | @theSollers on Unsplash


Excepții la obligația de informare


Când este imposibil să fie realizată informarea. Un astfel de caz este când o persoană subscrie la un serviciu, dar dă date de contact inexacte. Datele de contact (telefon, email) fiind false nu poate fi contctată. Trebuie reținut că imposibilitatea trebuie dovedită, să toate informațiile trebuie imediat transmise către persoana vizată dacă comunicarea cu aceasta devine la un moment dat posibilă. O altă situație de imposibilitate este atunci când datele provin din diverse surse dar nu poate fi identificat pentru fiecare parte din date sursa. Totuși, în această situație trebuie oferite informații generale privind proveniența datelor.

O altă excepție este situația când comunicarea ar presupun un efort disproporționat. Un exemplu ar fi o bază de date de persoane cu o vechime mai mare în timp, unde informațiile de contact se presupune că nu sunt actuale. Această excepție se aplică doar în cazul datelor care nu sunt culese de șa înseși persoanele vizate. Întotdeauna trebuie să existe probe care să ateste că efortul ar fi fost disproporționat.

De asemenea sunt exceptate de la obligația de informare acele prelucrări pentru care informarea persoanei vizate ar fi împotriva scopului acelei prelucrări. Un exemplu posibil de întâlnit în practică este cel legat de transmiterea de date în legătură cu obligațiile de informare privind combaterea spălării banilor.

O excepție cu caracter general este aceea când o dispoziție legală exceptează în mod expres un anumit tip de prelucrare de date personale de la obligația de informare.

Mai sunt exceptați de la această obligație profesioniștii care au obligația de confidențialitate (medici, avocați). Un avocat care în discuția cu clientul său primește informații despre rudele sale nu este obligat să notifice aceste rude că prelucrează datele lor personale, de exemplu.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

ANRE și GDPR, sau baba și ...

Photo by Claudio Schwarz on Unsplash Ordinul nr. 26/2025 privind modificarea şi completarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 6/2025 ne demonstrează modul „după ureche” de aplicare al  GDPR la nivelul autorităților publice.  Onorabila Autoritate, care se poate mândri cu performanța de a reglementa piața cu unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, dovedește că nici la GDPR nu se prea pricepe.  Prin Ordinul mai sus citat, Autoritatea publică un model de formular de consimțământ pentru prelucrarea datelor personale, care ar trebui semnat de asociații și/sau administratorii unor entități reglementate de acea autoritate. Dar, în mod evident, această prelucrare a datelor personale este una care se realizează în temeiul unei obligații legale, pentru că așa cer normele ANRE, să fie prelucrate ...

Deductibilitatea fiscală limitată pentru consultanță abrogată

Prin  Ordonanţa nr. 6/2026 pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare  a fost abrogat art. 25 indice 1 din Codul fiscal.  Este vorba de controversata măsură a deductibilității limitate pentru cheltuielile de consultanță (și altele) făcute cu prestatori care nu au domiciliul fiscal în România.  Articolul abrogat dispunea: Regimul special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România   (1) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15 şi cei care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri, astfel cum este definită potrivit dispoziţiilor art. 181, de peste 50.000.000 euro, care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanţă, în relaţia cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au lo...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...