Treceți la conținutul principal

Datele personale in noua lege privind combaterea spalarii banilor



Legea 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative are niște dispoziții speciale privind prelucrarea datelor personale în art. 22


1)      Datele cu caracter personal sunt prelucrate de entităţile raportoare pe baza prezentei legi şi cu respectarea legislaţiei în vigoare privind prelucrarea datelor cu caracter personal doar în scopul prevenirii spălării banilor şi a finanţării terorismului şi nu sunt prelucrate ulterior într-un mod incompatibil cu acest scop. Este interzisă prelucrarea datelor cu caracter personal în alte scopuri, cum ar fi cele comerciale. 

2)      Entităţile raportoare furnizează clienţilor noi, înainte de a stabili o relaţie de afaceri sau de a efectua o tranzacţie ocazională, cel puţin informaţiile prevăzute mai jos, cu excepţia cazului în care persoana este deja informată cu privire la aceste date: 

   a) identitatea operatorului şi, dacă este cazul, a reprezentantului; 

   b) scopul prelucrării căreia îi sunt destinate datele; 

   c) orice alte informaţii suplimentare, cum ar fi: 

   1. destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor; 

   2. dacă răspunsurile la întrebări sunt obligatorii sau voluntare, precum şi consecinţele posibile ale evitării răspunsului; 

   3. existenţa dreptului de acces la datele care o privesc şi de rectificare a datelor cu caracter personal, în măsura în care, ţinând seama de circumstanţele specifice în care sunt colectate datele, astfel de informaţii suplimentare sunt necesare pentru asigurarea unei prelucrări corecte a datelor cu privire la persoana vizată. 

3)      Informaţiile prevăzute la alin. (2) includ o informare generală cu privire la obligaţiile legale care le revin entităţilor raportoare în temeiul prezentei legi atunci când prelucrează date cu caracter personal în scopul prevenirii spălării banilor şi a finanţării terorismului. 

4)      Prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul alin. (1) este considerată ca fiind necesară în vederea ducerii la îndeplinire a unor măsuri de interes public, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)”.

Problema este că cei care au făcut aceste dispoziții ignoră în mare măsură situația practică. De cele mai multe ori clienții sunt persoane juridice. Acestea nu transmit către entitățile raportoare datele personale ale  lor, ci date personale ale unor persoane implicate (administratori, împuterniciți, beneficiari finali ai fondurilor, etc.).

Deci furnizarea informațiilor de la alineatul al doilea către clientul persoană juridică nu constituie nicidecum o informare a persoanei vizate privind prelucrarea datelor și drepturile pe care le are privind prelucrarea datelor în înțelesul Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal.

Mai corect ar fi să interpretăm că această situație intră sub incidența excepției prevăzute de art. 14 alin. 5 lit.c din Regulament, situație în care de fapt nu e nevoie de nicio informare.

Voi ce parere aveti?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...