http://www.scj.ro/698/-Acte-ale-Inaltei-Curti-de-Casatie-si-Justitie
Dacă cineva crede ca Regulile privind protecția datelor personale sunt luate în serios de autoritățile romane, va servesc o mare dezamăgire. Prin Ordinul 13/13. 05.2020 al Președintelui ÎNALTEI Curți de Casație și Justiție sunt prevazute reguli de acces în instituție. Instituție unde se face justiția la care trebuie sa aibă acces orice persoana (drept constituțional). Da, e vorba de cea mai înaltă instanta din România, aia care e garantul aplicării corecte a legii. Nu o sa intru aici în detalii care țin de combaterea discriminării (desi merita cu prisosință fiind acolo acte de discriminare pe fata, dacă tusești nu mai ai acces la justiție) sau chiar de infracțiunea de abuz în serviciu (deși starea de urgenta s-a terminat, Inalta Curte restricționează accesul la actul de Justiție in continuare).
În special o sa discut de protecția datelor personale. Adică Inalta Curte dorește date despre sănătatea mea ca să am acces la justiție.
Datele despre sănătate persoanei sunt date speciale care pot fi prelucrate numai în cazuri bine justificate, art. 9 GDPR.
Inalta Curte nu binevoiește sa comunice persoanei vizate (cea care dă datele) niciun motiv despre această prelucrare de date. Desigur nu este nicio informare despre drepturile persoanei vizate privind datele personale, cui vor fi dezvăluite datele, și mai ales cât timp sunt stocate aceste date. De fapt dreptul la informare al persoanei vizate este cu totul încălcat.
Exista un motiv serios pentru prelucrarea acestor date? Completarea unei declarații nu are niciun efect în combaterea epidemiei. Poate fi justificata o scanare la intrare a temperaturii, și eventuala prelucrare de date ce o însoțește, pentru ca instituie o măsură obiectiva (nu o sa întru aici în dezbateri cât de obiectiva) care teoretic poate ajuta în combaterea epidemiei. Dar dacă completezi o hârtie, la ce folosește aceasta? Cum combate aceasta epidemia? Sa fim bine înțeleși dorința autorităților de a aplica sancțiuni penale pentru falsuri în declarații nu are nicio legătură cu masuri efective de medicina preventiva (motiv de prelucrare a datelor prevazut de art. 9 alin. 2 lit. H GDPR).
Va dați seama că dacă la nivelul Înaltei Curți, care ar trebuia fie un model de rigoare juridică, exista acest "miserupism" fata de drepturile persoanelor în legătură cu datele personale ce sa ne așteptăm de la alte autorități.
Revin la o opinie pe care am mai exprimat-o: deși GDPR a fost gândit mai ales ca o unealta împotriva marilor companii care prelucrează date, cel mai mare pericol pentru drepturile persoanelor în legătură cu prelucrarea datelor personale vine din partea autorităților publice.
Comentarii