Treceți la conținutul principal

GDPR are virus și e pe moarte



http://www.scj.ro/698/-Acte-ale-Inaltei-Curti-de-Casatie-si-Justitie

Dacă cineva crede ca Regulile privind protecția datelor personale sunt luate în serios de autoritățile romane, va servesc o mare dezamăgire. Prin Ordinul 13/13. 05.2020 al Președintelui ÎNALTEI Curți de Casație și Justiție sunt prevazute reguli de acces în instituție. Instituție unde se face justiția la care trebuie sa aibă acces orice persoana (drept constituțional). Da, e vorba de cea mai înaltă instanta din România, aia care e garantul aplicării corecte a legii. Nu o sa intru aici în detalii care țin de combaterea discriminării (desi merita cu prisosință fiind acolo acte de discriminare pe fata, dacă tusești nu mai ai acces la justiție) sau chiar de infracțiunea de abuz în serviciu (deși starea de urgenta s-a terminat, Inalta Curte restricționează accesul la actul de Justiție in continuare).
În special o sa discut de protecția datelor personale. Adică Inalta Curte dorește date despre sănătatea mea ca să am acces la justiție.
Datele despre sănătate persoanei sunt date speciale care pot fi prelucrate numai în cazuri bine justificate, art. 9 GDPR.
Inalta Curte nu binevoiește sa comunice persoanei vizate (cea care dă datele) niciun motiv despre această prelucrare de date. Desigur nu este nicio informare despre drepturile persoanei vizate privind datele personale, cui vor fi dezvăluite datele, și mai ales cât timp sunt stocate aceste date. De fapt dreptul la informare al persoanei vizate este cu totul încălcat.
Exista un motiv serios pentru prelucrarea acestor date? Completarea unei declarații nu are niciun efect în combaterea epidemiei. Poate fi justificata o scanare la intrare a temperaturii, și eventuala prelucrare de date ce o însoțește, pentru ca instituie o măsură obiectiva (nu o sa întru aici în dezbateri cât de obiectiva) care teoretic poate ajuta în combaterea epidemiei. Dar dacă completezi o hârtie, la ce folosește aceasta? Cum combate aceasta epidemia? Sa fim bine înțeleși dorința autorităților de a aplica sancțiuni penale pentru falsuri în declarații nu are nicio legătură cu masuri efective de medicina preventiva (motiv de prelucrare a datelor prevazut de  art. 9 alin. 2 lit. H GDPR).
Va dați seama că dacă la nivelul Înaltei Curți, care ar trebuia fie un model de rigoare juridică, exista acest "miserupism"  fata de drepturile persoanelor în legătură cu datele personale ce sa ne așteptăm de la alte autorități.
Revin la o opinie pe care am mai exprimat-o: deși GDPR a fost gândit mai ales ca o unealta împotriva marilor companii care prelucrează date, cel mai mare pericol pentru drepturile persoanelor în legătură cu prelucrarea datelor personale vine din partea autorităților publice.
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe