Treceți la conținutul principal

Recentele modificări la Codul Muncii

 


Recentele modificări la Codul Muncii

 

Prin Legea nr. 213/2020 au fost introduse câteva modificări la Codul Muncii.

 Ce implică ele?

În principal este introdusă posibilitatea concilierii ca mod de soluționare a conflictelor de muncă.

În mod pragmatic aceste dispoziții cu greu pot fi considerate p încurajare a soluționării conflictelor de muncă în afara instanțelor. Legiuitorul a uitat că potrivit Codului Muncii art. 38 angajatul nu poate renunța la drepturile sale. Așa că orice negociere reală pare aproape imposibilă pentru că orice concesie făcută angajat poate fi priviră ca o renunțare la drepturi și prin urmare nulă.

Ce presupune această conciliere în obligații concrete pentru angajator?

1.       În contractul de muncă pot fi introduse clauze privind soluționarea conflictelor de muncă prin conciliere. Deși se folosește sintagma „pot”, cunoscând practicile administrative, este destul de probabil că acest pot va fi interpretat foarte repede în spirit birocratic de către autorități ca o obligație ca astfel de clauze să fie introduse în contractele de muncă.

2.       Părțile au dreptul de a fi asistate de un Consultantul extern specializat în legislaţia muncii care poate fi un avocat, expert în legislația muncii, sau mediator specializat în legislația muncii,

3.       Angajatorii trebuie să includă în regulamentul intern dispoziții privind procedura de conciliere.

Această procedură nu este obligatorie.

 Apare menționată o nouă categorie profesională „expertul în legislația muncii”.  Până în acest moment nu există un sistem de certificare în această profesie, dar desigur nu va întârzia să apară.

 Dincolo de rolul său în procedura de soluționare prin conciliere a conflictelor de muncă, acest „expert” primește o felie mult mai generoasă de activitate.

 Prin modificarea adusă Codului Muncii, dacă angajatorul nu-și realizează sub răspundere proprie sau angajați special desemnați responsabili cu resursele umane și salarizarea, prestatorii externi de astfel de servicii trebuie să-și desfășoare activitatea sub coordonarea unui expert în legislația muncii.

Cum există foarte multe societăți, de servicii contabile în special, care prestează și servicii de resurse umane și salarizare acestea sunt acum obligate să-și angajeze un expert în legislația muncii.

 În procedura cercetării disciplinare, cu caracter de noutate, este acum prevăzut ca un avocat, expert în legislația muncii, sau mediator specializat în legislația muncii pot fi desemnați să realizeze această procedură.

 

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe