Treceți la conținutul principal

Decizie „istorica” CJUE privind definiția fonogramei în contextul comunicării audiovizuale


Decizie „istorica” CJUE privind definiția fonogramei în contextul comunicării audiovizuale

 

HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a cincea) din 18 noiembrie 2020 „Trimitere preliminară – Proprietate intelectuală – Drepturi conexe dreptului de autor – Directiva 92/100/CEE – Articolul 8 alineatul (2) – Directiva 2006/115/CE – Articolul 8 alineatul (2) – Comunicare publică a unei opere audiovizuale care încorporează o fonogramă sau o reproducere a unei fonograme – Remunerație echitabilă unică”, în cauza C147/19, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Tribunal Supremo (Curtea Supremă, Spania), prin decizia din 13 februarie 2019, primită de Curte la 20 februarie 2019, în procedura Atresmedia Corporación de Medios de Comunicación SA împotriva, Asociación de Gestión de Derechos Intelectuales (AGEDI), Artistas Intérpretes o Ejecutantes, Sociedad de Gestión de España (AIE).

 

În considerente Curtea Europeană arată:

 

51      Or, din moment ce, din motivele prezentate la punctele 34-41 din prezenta hotărâre, o înregistrare audiovizuală care conține fixarea unei opere audiovizuale nu poate fi calificată drept „fonogramă”, în sensul articolului 8 alineatul (2) din Directiva 92/100 sau al articolului 8 alineatul (2) din Directiva 2006/115, o asemenea înregistrare nu poate să constituie, pentru identitate de motive, nici un exemplar al acestei fonograme și, prin urmare, nu poate să intre sub incidența noțiunii de „reproducere” a fonogramei menționate, în sensul acestor dispoziții.

 

52      În aceste condiții, este necesar să se considere că o înregistrare audiovizuală care conține fixarea unei opere audiovizuale nu poate fi calificată drept „fonogramă” sau „reproducere a acestei fonograme” în sensul articolului 8 alineatul (2) din Directiva 92/100 sau al articolului 8 alineatul (2) din Directiva 2006/115.

 

53      Rezultă că comunicarea publică a unei astfel de înregistrări nu deschide dreptul la remunerație prevăzut la aceste dispoziții.

 

Și în concluzie:

 

Articolul 8 alineatul (2) din Directiva 92/100/CEE a Consiliului din 19 noiembrie 1992 privind dreptul de închiriere și de împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale și articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2006/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind dreptul de închiriere și de împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale trebuie interpretate în sensul că remunerația echitabilă unică, vizată la aceste dispoziții, nu trebuie plătită de utilizator atunci când efectuează o comunicare publică a unei înregistrări audiovizuale care conține fixarea unei opere audiovizuale în care a fost încorporată o fonogramă sau o reproducere a acestei fonograme.

 

Decizia este istorică ținând seamă Organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor și drepturilor conexe au o largă practică de a solicita plata de remunerații pentru fonograme încorporate în materiale video.

 

Toți cei care plătesc astfel de remunerații trebuie să revadă pentru ce plătesc aceste remunerații și să acționeze corespunzător interpretării curții și să invoce această interpretare dacă sunt șicanați de aceste organisme cu cereri de plată.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...