Treceți la conținutul principal

Decizie „istorica” CJUE privind definiția fonogramei în contextul comunicării audiovizuale


Decizie „istorica” CJUE privind definiția fonogramei în contextul comunicării audiovizuale

 

HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a cincea) din 18 noiembrie 2020 „Trimitere preliminară – Proprietate intelectuală – Drepturi conexe dreptului de autor – Directiva 92/100/CEE – Articolul 8 alineatul (2) – Directiva 2006/115/CE – Articolul 8 alineatul (2) – Comunicare publică a unei opere audiovizuale care încorporează o fonogramă sau o reproducere a unei fonograme – Remunerație echitabilă unică”, în cauza C147/19, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Tribunal Supremo (Curtea Supremă, Spania), prin decizia din 13 februarie 2019, primită de Curte la 20 februarie 2019, în procedura Atresmedia Corporación de Medios de Comunicación SA împotriva, Asociación de Gestión de Derechos Intelectuales (AGEDI), Artistas Intérpretes o Ejecutantes, Sociedad de Gestión de España (AIE).

 

În considerente Curtea Europeană arată:

 

51      Or, din moment ce, din motivele prezentate la punctele 34-41 din prezenta hotărâre, o înregistrare audiovizuală care conține fixarea unei opere audiovizuale nu poate fi calificată drept „fonogramă”, în sensul articolului 8 alineatul (2) din Directiva 92/100 sau al articolului 8 alineatul (2) din Directiva 2006/115, o asemenea înregistrare nu poate să constituie, pentru identitate de motive, nici un exemplar al acestei fonograme și, prin urmare, nu poate să intre sub incidența noțiunii de „reproducere” a fonogramei menționate, în sensul acestor dispoziții.

 

52      În aceste condiții, este necesar să se considere că o înregistrare audiovizuală care conține fixarea unei opere audiovizuale nu poate fi calificată drept „fonogramă” sau „reproducere a acestei fonograme” în sensul articolului 8 alineatul (2) din Directiva 92/100 sau al articolului 8 alineatul (2) din Directiva 2006/115.

 

53      Rezultă că comunicarea publică a unei astfel de înregistrări nu deschide dreptul la remunerație prevăzut la aceste dispoziții.

 

Și în concluzie:

 

Articolul 8 alineatul (2) din Directiva 92/100/CEE a Consiliului din 19 noiembrie 1992 privind dreptul de închiriere și de împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale și articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2006/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind dreptul de închiriere și de împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale trebuie interpretate în sensul că remunerația echitabilă unică, vizată la aceste dispoziții, nu trebuie plătită de utilizator atunci când efectuează o comunicare publică a unei înregistrări audiovizuale care conține fixarea unei opere audiovizuale în care a fost încorporată o fonogramă sau o reproducere a acestei fonograme.

 

Decizia este istorică ținând seamă Organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor și drepturilor conexe au o largă practică de a solicita plata de remunerații pentru fonograme încorporate în materiale video.

 

Toți cei care plătesc astfel de remunerații trebuie să revadă pentru ce plătesc aceste remunerații și să acționeze corespunzător interpretării curții și să invoce această interpretare dacă sunt șicanați de aceste organisme cu cereri de plată.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Big Mac... dar nu cu carne de pui

 Ținând seama de notorietatea mărcii este interesant cazul  T-58/23 soluționat recent de instanțele europene, după parcurgerea tuturor etapelor de jurisdicție. O companie irlandeză    Supermac’s, a cerut înregistrarea mărcii Big Mac inclusiv pentru produse de tip hamburger. Cum e ușor de presupus,  McDonald’s International Property Company, Ltd., deținătorul mărcii Big Mac, s-a opus la această cerere. În final, însă, instanțele europene au reținut că opoziția nu este întemeiată în ce privește produsele conținând carne de pui, pentru că, deținătorul mărcii nu a făcut dovada că ar fi utilizat această marcă pentru produse din carne de pui. Iată că până și o marcă extrem de cunoscută precum Big Mac trebuie să treacă testul utilizării efective pentru a putea fi invocată protecția legală. 

Studiu de caz: GDPR si acuzele aduse d-lui Simion și AUR

  Legat de campania cu casele la preț abordabil făcute de partidul AUR, campanie în care se folosește intensiv imaginea d-lui George Simion, liderul partidului, au apărut din cei care acuză că această campanie ar avea aspecte ilegale din punct de vedere al GDPR. Ne place sau nu ne place legislația din România, ne place sau nu ne place partidul AUR (sau liderul acestuia), trebuie să fim atenți la ce spun textele legale. Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)  a fost făcute de politicieni astfel încât să fie permisivă cu partidele politice raportat la prelucrarea datelor.  „Art. 9. -   (1) În vederea asigurării proporţionalităţii ...

Convocare cercetare disciplinară- model

Antet                                                                                                             Nr.______/__________________ Către, Salariat Adresa: ______________________             Prin prezenta va informam ca sunteti convocat la ________________, situat în _________________ , în data de   __________ , ora   _____ în vederea efectuării cerce...