Treceți la conținutul principal

Modificări privind asociațiile și fundațiile

 


Modificări privind asociațiile și fundațiile

 

Prin Legea nr. 276/2020 s-au adus unele modificări privind Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

 

Sunt modificări binevenite, de natură să simplifice constituirea și funcționarea.

 

Este eliminată cerința dublului act constitutiv *statut și act constitutiv) urmând ca fondatorii ă subscrie un singur act.

Acesta se va întocmi sub semnătură privată (cu excepția situației când este adus ca aport la asociație sau fundație un imobil, când este în continuare necesar să se încheie un act autentic).

 

Sunt enumerate cu mențiunea „doar” (nu se pot cere, deci, mai multe acte, încercând să se elimine interpretările care au condus la o birocratizare excesivă constituirea asociațiilor, actele ce vor însoți cererea de înscriere. Acestea sunt:

 

a) statutul asociaţiei, într-o singură copie certificată pentru conformitate cu originalul de persoana împuternicită în condiţiile art. 6 alin. (2) lit. h); 

   b) actele doveditoare ale sediului, precum şi cele privind patrimoniul iniţial doar în cazul aportului în natură constând în bunuri imobile; 

   c) copii certificate pentru conformitate cu originalul ale actelor doveditoare ale identităţii membrilor asociaţi; 

   d) declaraţie pe propria răspundere a persoanei care, în temeiul alin. (1), formulează cererea de înscriere, care cuprinde datele de identificare ale beneficiarilor reali ai asociaţiei, în sensul reglementărilor din domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. Datele de identificare ale beneficiarului real sunt: numele, prenumele, data naşterii, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, cetăţenia, domiciliul sau reşedinţa. În cazul asociaţiilor constituite/conduse doar de persoane fizice, nu este obligatorie depunerea declaraţiei pe propria răspundere atunci când singurii beneficiari reali sunt persoanele fizice ale căror date de identificare sunt cuprinse în documentele din dosar, caz în care completarea registrului central se va face din oficiu pe baza acestora şi conform regulilor prevăzute la art. 4 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare; 

   e) dovada disponibilităţii denumirii eliberată de Ministerul Justiţiei sau, după caz, refuzul motivat al eliberării acesteia."

 

La depunerea actelor doveditoare ale sediului prevăzute la alin. (2) lit. b) nu este necesar avizul privind schimbarea destinaţiei imobilelor colective cu regim de locuinţă, prevăzut la art. 40 din Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare, atunci când persoana împuternicită în condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. h) declară pe propria răspundere faptul că asociaţia nu va desfăşura activitate la sediul ales. 

În cazul în care la constituirea asociaţiei participă şi o persoană juridică, cu privire la aceasta cererea de înscriere va fi însoţită doar de următoarele documente: 

   a) extras oficial de la registrul autorităţii relevante la care este înregistrată, care să ateste forma persoanei juridice şi reprezentanţii acesteia; 

   b) în cazul în care statutul asociaţiei este semnat de o altă persoană decât reprezentanţii prevăzuţi în documentul de la lit. a), hotărârea organelor de conducere ale persoanei juridice fondatoare în sensul înfiinţării asociaţiei şi desemnării persoanei pentru a o reprezenta în cadrul asociaţiei; 

   c) cazier fiscal al persoanei juridice fondatoare, caz în care nu este necesară depunerea unui cazier fiscal şi de către persoana fizică reprezentant al persoanei juridice. 

În mod asemănător a fost reglementată și constituirea fundației.

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...