Treceți la conținutul principal

Recunoașterea diplomelor din Republica Moldova

 


ARTICOLUL 1 

      Perioadele de studii din învăţământul preuniversitar din România şi din Republica Moldova confirmate prin documente şcolare se recunosc pe teritoriul statului celeilalte părţi.


ARTICOLUL 2 

      Actele de studii de absolvire a învăţământului profesional tehnic secundar din Republica Moldova, cu durata de minimum 1 an, şi diplomele sau certificatele de absolvire a şcolii profesionale din România se recunosc reciproc.

  

ARTICOLUL 3 

   (1) Diplomele de bacalaureat şi diploma de absolvire a liceului cu durata de 12 ani din Republica Moldova şi diploma de bacalaureat din România se recunosc reciproc.  

   (2) Certificatul de absolvire a liceului din Republica Moldova şi diploma de absolvire a liceului din România se recunosc reciproc.  

   (3) Atestatul de studii medii de cultură generală, diploma de absolvire a învăţământului mediu general şi atestatul de studii medii, cu durata de 11 ani, din Republica Moldova, eliberate până în 2011 inclusiv, se recunosc cu diploma de bacalaureat din România.  

   (4) Atestatul de studii medii de cultură generală cu durata de 11 ani din Republica Moldova, eliberat începând cu anul 2012, conferă titularilor dreptul de continuare a studiilor în România în învăţământul profesional sau în ultimul an de studii liceale.  

   (5) Atestatul de absolvire a şcolii medii eliberat de instituţiile de învăţământ secundar general cu durata de 10 ani din Republica Moldova se recunoaşte cu diploma de bacalaureat din România, dacă atestatul respectiv este însoţit de o diplomă de absolvire a unui program de studii universitare de nivel licenţă, master sau doctorat, recunoscută pe teritoriul României.  

   (6) Diplomele de absolvire a colegiilor şi a şcolilor medicale de bază, cu o durată de minimum 3 ani de studii, după absolvirea şcolii generale de 9 ani de studii, eliberate pe teritoriul Republicii Moldova, se recunosc cu diplome de bacalaureat din România pentru înscrierea la studii universitare în domeniul similar şi acces pe piaţa forţei de muncă din România.  

   (7) Diplomele de studii din învăţământul profesional tehnic post-secundar cu o durată de minimum 2 ani obţinute după cel puţin 11 ani de învăţământ general din Republica Moldova şi diplomele de absolvire a şcolilor postliceale şi certificatele de competenţe profesionale nivel 5 din România se recunosc conform legislaţiei în vigoare pe teritoriul statului celor două părţi.  

   (8) Diplomele de studii superioare de scurtă durată din Republica Moldova şi diplomele de absolvire a colegiilor universitare de 3 ani din România, obţinute anterior adoptării Procesului Bologna, se recunosc cu diplome sau certificate din învăţământul terţiar nonuniversitar, conform legislaţiei în vigoare pe teritoriul statului celor două părţi.

  

ARTICOLUL 4 

     (1) Actele de studii de nivel licenţă eliberate anterior adoptării Procesului Bologna de către instituţiile de învăţământ superior acreditate pentru programe de studii universitare similare în ceea ce priveşte durata de studii, domeniul de studii şi specializarea din România, respectiv specialitatea din Republica Moldova se recunosc pe teritoriul statului celeilalte părţi.  

   (2) Diplomele de învăţământ superior eliberate la finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă ulterior adoptării Procesului Bologna de către instituţiile de învăţământ superior acreditate pentru programe de studii universitare similare în ceea ce priveşte durata de studii, numărul de credite transferabile acumulate, domeniul de studii şi specializarea din România, respectiv specialitatea din Republica Moldova se recunosc pe teritoriul statului celeilalte părţi.

  

ARTICOLUL 5 

     (1) Actele de studii de nivel master eliberate de către instituţiile de învăţământ superior acreditate pentru programe de studii universitare similare în ceea ce priveşte durata de studii, numărul de credite transferabile acumulate, domeniul de studii şi specializarea din România, respectiv specialitatea din Republica Moldova se recunosc pe teritoriul statului celeilalte părţi.  

   (2) Diplomele şi certificatele obţinute la absolvirea studiilor postuniversitare, a studiilor de specializare postuniversitare şi a cursurilor de perfecţionare de nivel postuniversitar eliberate de către instituţiile de învăţământ superior acreditate se recunosc în conformitate cu legislaţia în vigoare pe teritoriul statului celeilalte părţi.

 

ARTICOLUL 6 

      Diploma şi titlul de doctor în ştiinţe acordate în România şi în Republica Moldova se recunosc reciproc pe teritoriul statului celeilalte părţi pe baza îndeplinirii procedurilor naţionale de atestare a titlurilor de doctor, aplicabile propriilor cetăţeni, conform legislaţiei în vigoare pe teritoriul statului fiecărei părţi.

 ARTICOLUL 7 

      Perioadele de studii din învăţământul universitar din România şi din Republica Moldova se recunosc pe teritoriul statului celeilalte părţi.

  

ARTICOLUL 8 

      Părţile se vor informa reciproc, pe căi diplomatice, cu privire la structura şi schimbările care intervin în sistemul lor de învăţământ, despre denumirile, conţinutul şi criteriile de eliberare a documentelor de studii.

  

ARTICOLUL 9 

    Recunoaşterea profesională şi încadrarea în activitatea profesională se fac conform legislaţiei naţionale în vigoare pe teritoriul statului fiecărei părţi.


Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice, din 23.11.2021  În vigoare de la 20 iunie 2022 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 567 din 10 iunie 2022.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...