Treceți la conținutul principal

CJUE - Speță privind TVA din România

Photo by Giorgio Trovato on Unsplash

În cauza C‑527/23 CJUE a soluționat o întrebare preliminară venită de la Tribunalul Prahova pe o speță legată de deducerea TVA.

Weatherford Atlas Gip a preluat, prin intermediul fuziunii prin absorbție, societatea Foserco SA, o societate de drept român, inclusiv drepturile și obligațiile acesteia. Obiectul de activitate al Foserco consta în prestarea de servicii anexe extracției petrolului și gazelor naturale.

În 2015 și în 2016, Foserco prestase servicii de forare în România către doi clienți, respectiv OMV Petrom și Petrofarc. Pentru prestarea acestor servicii, Foserco achiziționase de la societăți din cadrul grupului Weatherford servicii administrative generale, respectiv, printre altele, servicii IT, de resurse umane, servicii de marketing, servicii contabile și legale. Aceste servicii administrative generale erau prestate de entități stabilite în afara României și se recurgea la taxarea inversă pentru a calcula TVA‑ul aplicabil serviciilor menționate. Și alte societăți din cadrul acestui grup beneficiau de aceleași servicii.

După această fuziune, administrația fiscală a ordonat o nouă inspecție a obligațiilor Weatherford Atlas Gip în materie de impozit pe profit și de TVA pentru perioada 1 ianuarie 2014-30 iunie 2015. Această inspecție privea așadar și obligațiile Foserco, preluate de Weatherford Atlas Gip.

Ca urmare a acestei inspecții, administrația fiscală a emis o decizie de impunere și un raport de inspecție fiscală prin care a negat dreptul de deducere a TVA‑ului pe care Foserco îl achitase în amonte pentru serviciile administrative achiziționate, în valoare de 1774419 lei  (RON) (aproximativ 356540 de euro), motivând, pe de o parte, că nu s‑ar fi prezentat acte și documente din care să rezulte legătura dintre serviciile achiziționate și activitatea contribuabilului controlat și, pe de altă parte, că din documentele analizate nu ar rezulta natura serviciului prestat, identitatea persoanelor care au prestat efectiv serviciul, intervalul de timp în care s‑au realizat acestea și necesitatea prestării serviciilor menționate pentru Foserco.

Instanța națională a pus mai multe întrebări, din care unele au fost declarate inadnisibile de CJUE. Totuși CJUE a opinat că articolul 168 din Directiva TVA trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naționale în temeiul căreia administrația fiscală refuză beneficiul dreptului de a deduce TVA‑ul achitat în amonte de o persoană impozabilă cu ocazia achiziționării unor servicii de la alte persoane impozabile care fac parte din același grup de societăți, pentru motivul că aceste servicii ar fi fost prestate simultan către alte societăți ale acestui grup și că achiziționarea lor nu ar fi fost necesară sau oportună, atunci când se dovedește că serviciile menționate sunt utilizate în aval de această persoană impozabilă în scopul operațiunilor sale taxabile.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Big Mac... dar nu cu carne de pui

 Ținând seama de notorietatea mărcii este interesant cazul  T-58/23 soluționat recent de instanțele europene, după parcurgerea tuturor etapelor de jurisdicție. O companie irlandeză    Supermac’s, a cerut înregistrarea mărcii Big Mac inclusiv pentru produse de tip hamburger. Cum e ușor de presupus,  McDonald’s International Property Company, Ltd., deținătorul mărcii Big Mac, s-a opus la această cerere. În final, însă, instanțele europene au reținut că opoziția nu este întemeiată în ce privește produsele conținând carne de pui, pentru că, deținătorul mărcii nu a făcut dovada că ar fi utilizat această marcă pentru produse din carne de pui. Iată că până și o marcă extrem de cunoscută precum Big Mac trebuie să treacă testul utilizării efective pentru a putea fi invocată protecția legală. 

V-ati dat datele medicale în timpul pandemiei? Guvernul le va păstra pentru toată durata vieții

Photo by Daniel Schludi on Unsplash  Guvernul României a emis Ordonanța nr.7/2025 pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii. care printre altele la art. V vine cu o reglementare care își bate joc de tot ce înseamnă protecția datelor personale.  Și anume: „În vederea raportării şi supravegherii evoluţiei bolilor transmisibile, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale dezvoltă o nouă aplicaţie care va prelua toate datele înregistrate în aplicaţia informatică «Corona-forms».. .” Mai țineți minte că atunci când v-ați vaccinat sau vă făceați analize privind SARS-COVID semnați niște documente în care toată lumea se jura că datele dumneavoastră personale vor fi prelucrate numai în scopurile legate de combaterea pandemiei? Ei, uite că onorat guvernul s-a răzgândit și va prelua aceste date într-o altă aplicație, deși nu i-ați dat nicidecum acordul să facă asta, și nici ...

ANRE și GDPR, sau baba și ...

Photo by Claudio Schwarz on Unsplash Ordinul nr. 26/2025 privind modificarea şi completarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 6/2025 ne demonstrează modul „după ureche” de aplicare al  GDPR la nivelul autorităților publice.  Onorabila Autoritate, care se poate mândri cu performanța de a reglementa piața cu unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, dovedește că nici la GDPR nu se prea pricepe.  Prin Ordinul mai sus citat, Autoritatea publică un model de formular de consimțământ pentru prelucrarea datelor personale, care ar trebui semnat de asociații și/sau administratorii unor entități reglementate de acea autoritate. Dar, în mod evident, această prelucrare a datelor personale este una care se realizează în temeiul unei obligații legale, pentru că așa cer normele ANRE, să fie prelucrate ...