Acordurile colective și GDPR

CJUE în cazul C‑65/23 a luat în discuție problema acordurilor colective din relațiile d emuncă ca suport pentru legalitatea unor prelucrări ale datelor persoanle.

Interpretarea CJUE a fost:

1) Articolul 88 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)

trebuie interpretat în sensul că

o dispoziție națională care are ca obiect prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul desfășurării raporturilor de muncă și care a fost adoptată în temeiul articolului 88 alineatul (1) din acest regulament trebuie să aibă ca efect constrângerea destinatarilor săi să respecte nu numai cerințele care decurg din articolul 88 alineatul (2) din regulamentul menționat, ci și pe cele care decurg din articolul 5, din articolul 6 alineatul (1), precum și din articolul 9 alineatele (1) și (2) din acesta.

2) Articolul 88 alineatul (1) din Regulamentul 2016/679

trebuie interpretat în sensul că,

atunci când un acord colectiv intră în domeniul de aplicare al acestei dispoziții, marja de apreciere de care dispun părțile la acest acord pentru a stabili caracterul „necesar” al unei prelucrări de date cu caracter personal, în sensul articolului 5, al articolului 6 alineatul (1), precum și al articolului 9 alineatele (1) și (2) din acest regulament, nu împiedică instanța națională să exercite un control jurisdicțional complet în această privință.

Această interpretare face ca simpla referință la Acordurile colective ca justificare legală pentru o prelucrare de date personală nu apare a mai fi suficientă, ci trebuie verificată întotdeauna îndeplinirea condițiilor din articolele 5, 6 și 9 GDPR.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Big Mac... dar nu cu carne de pui

Ținând seama de notorietatea mărcii este interesant cazul T-58/23 soluționat recent de instanțele europene, după parcurgerea tuturor etapelor de jurisdicție. O companie irlandeză Supermac’s, a cerut înregistrarea mărcii Big Mac inclusiv pentru produse de tip hamburger. Cum e ușor de presupus, McDonald’s International Property Company, Ltd., deținătorul mărcii Big Mac, s-a opus la această cerere. În final, însă, instanțele europene au reținut că opoziția nu este întemeiată în ce privește produsele conținând carne de pui, pentru că, deținătorul mărcii nu a făcut dovada că ar fi utilizat această marcă pentru produse din carne de pui. Iată că până și o marcă extrem de cunoscută precum Big Mac trebuie să treacă testul utilizării efective pentru a putea fi invocată protecția legală.

Citiți mai multe

Studiu de caz: GDPR si acuzele aduse d-lui Simion și AUR

Legat de campania cu casele la preț abordabil făcute de partidul AUR, campanie în care se folosește intensiv imaginea d-lui George Simion, liderul partidului, au apărut din cei care acuză că această campanie ar avea aspecte ilegale din punct de vedere al GDPR. Ne place sau nu ne place legislația din România, ne place sau nu ne place partidul AUR (sau liderul acestuia), trebuie să fim atenți la ce spun textele legale. Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) a fost făcute de politicieni astfel încât să fie permisivă cu partidele politice raportat la prelucrarea datelor. „Art. 9. - (1) În vederea asigurării proporţionalităţii ...

Citiți mai multe

CJUE - Speță privind TVA din România

Photo by Giorgio Trovato on Unsplash În cauza C‑527/23 CJUE a soluționat o întrebare preliminară venită de la Tribunalul Prahova pe o speță legată de deducerea TVA. Weatherford Atlas Gip a preluat, prin intermediul fuziunii prin absorbție, societatea Foserco SA, o societate de drept român, inclusiv drepturile și obligațiile acesteia. Obiectul de activitate al Foserco consta în prestarea de servicii anexe extracției petrolului și gazelor naturale. În 2015 și în 2016, Foserco prestase servicii de forare în România către doi clienți, respectiv OMV Petrom și Petrofarc. Pentru prestarea acestor servicii, Foserco achiziționase de la societăți din cadrul grupului Weatherford servicii administrative generale, respectiv, printre altele, servicii IT, de resurse umane, servicii de marketing, servicii contabile și legale. Aceste servicii administrative generale erau prestate de entități stabilite în afara României și se recurgea la taxarea inversă pentru a calcula TVA‑ul aplicabil serviciilor men...

Citiți mai multe

Juristul Casei

Faceți căutări pe acest blog