Cereri abuzive -GDPR

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost investită cu o întrebare preliminară legată de cereri abuzive în contextul aplicării GDPR. Iată interpretările oferite în cazul C‑416/23, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Verwaltungsgerichtshof (Curtea Administrativă, Austria), prin decizia din 27 iunie 2023, primită de Curte la 6 iulie 2023, în procedura Österreichische Datenschutzbehörde împotriva F R. Cazul privea o situație în care o persoană a făcut zeci de cereri către un operator de date personale într-o perioadă scurtă de timp.

1) Articolul 57 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)

trebuie interpretat în sensul că

noțiunea de „cerere” care figurează în cuprinsul său include „plângerile” menționate la articolul 57 alineatul (1) litera (f) și la articolul 77 alineatul (1) din acest regulament.

2) Articolul 57 alineatul (4) din Regulamentul 2016/679

trebuie interpretat în sensul că

cererile nu pot fi calificate drept „excesive”, în sensul acestei dispoziții, numai din cauza numărului lor într‑o perioadă determinată, exercitarea posibilității prevăzute de dispoziția menționată fiind condiționată de demonstrarea de către autoritatea de supraveghere a existenței unei intenții abuzive din partea persoanei care a depus aceste cereri.

3) Articolul 57 alineatul (4) din Regulamentul 2016/679

trebuie interpretat în sensul că,

atunci când se confruntă cu cereri excesive, o autoritate de supraveghere poate alege, printr‑o decizie motivată, între a percepe o taxă rezonabilă, bazată pe costurile administrative, sau a refuza să trateze aceste cereri, luând în considerare toate împrejurările relevante și asigurându‑se de caracterul adecvat, necesar și proporțional al opțiunii alese.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Big Mac... dar nu cu carne de pui

Ținând seama de notorietatea mărcii este interesant cazul T-58/23 soluționat recent de instanțele europene, după parcurgerea tuturor etapelor de jurisdicție. O companie irlandeză Supermac’s, a cerut înregistrarea mărcii Big Mac inclusiv pentru produse de tip hamburger. Cum e ușor de presupus, McDonald’s International Property Company, Ltd., deținătorul mărcii Big Mac, s-a opus la această cerere. În final, însă, instanțele europene au reținut că opoziția nu este întemeiată în ce privește produsele conținând carne de pui, pentru că, deținătorul mărcii nu a făcut dovada că ar fi utilizat această marcă pentru produse din carne de pui. Iată că până și o marcă extrem de cunoscută precum Big Mac trebuie să treacă testul utilizării efective pentru a putea fi invocată protecția legală.

Citiți mai multe

Studiu de caz: GDPR si acuzele aduse d-lui Simion și AUR

Legat de campania cu casele la preț abordabil făcute de partidul AUR, campanie în care se folosește intensiv imaginea d-lui George Simion, liderul partidului, au apărut din cei care acuză că această campanie ar avea aspecte ilegale din punct de vedere al GDPR. Ne place sau nu ne place legislația din România, ne place sau nu ne place partidul AUR (sau liderul acestuia), trebuie să fim atenți la ce spun textele legale. Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) a fost făcute de politicieni astfel încât să fie permisivă cu partidele politice raportat la prelucrarea datelor. „Art. 9. - (1) În vederea asigurării proporţionalităţii ...

Citiți mai multe

CJUE - Speță privind TVA din România

Photo by Giorgio Trovato on Unsplash În cauza C‑527/23 CJUE a soluționat o întrebare preliminară venită de la Tribunalul Prahova pe o speță legată de deducerea TVA. Weatherford Atlas Gip a preluat, prin intermediul fuziunii prin absorbție, societatea Foserco SA, o societate de drept român, inclusiv drepturile și obligațiile acesteia. Obiectul de activitate al Foserco consta în prestarea de servicii anexe extracției petrolului și gazelor naturale. În 2015 și în 2016, Foserco prestase servicii de forare în România către doi clienți, respectiv OMV Petrom și Petrofarc. Pentru prestarea acestor servicii, Foserco achiziționase de la societăți din cadrul grupului Weatherford servicii administrative generale, respectiv, printre altele, servicii IT, de resurse umane, servicii de marketing, servicii contabile și legale. Aceste servicii administrative generale erau prestate de entități stabilite în afara României și se recurgea la taxarea inversă pentru a calcula TVA‑ul aplicabil serviciilor men...

Citiți mai multe

Juristul Casei

Faceți căutări pe acest blog