Treceți la conținutul principal

Raportare contracte de aigurare de viață

Photo by Glenn Carstens-Peters on Unsplash

A apărut ordinul ANAF nr. 7.158/2024 / 1/2025/2024 privind raportarea informaţiilor conform art. 61 indice 2 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală  anume privind  asigurările de viaţă şi alte produse financiare contractate de persoanele fizice rezidente.


Pentru cine nu știe de ce ANAF a prins grijă de asigurările dumneavoastră, motivul e simplu: pentru procedurile de executare silită, era o sursă de bani care scăpa vizorului ANAF.

Teoretic aceste informații ar trebui să se afle la o altă entitate a statului, ASF, dar, vă dați seama, că ar fi muncă în plus pentru „colegi”. Așa că s-a mai pus în cârca privaților încă o raportare.


Obligația de raportare revine următorilor:

a) sectorul asigurări-reasigurări: societăţi de asigurare persoane juridice române cu sediul în România, indiferent de forma juridică, precum şi sucursale din România aparţinând societăţilor de asigurare cu sediul în state terţe sau în alte state membre, care desfăşoară activitate de asigurări de viaţă pe teritoriul României în condiţiile legii;  

   b) sectorul instrumente şi investiţii financiare:  

   (i) societăţi de servicii de investiţii financiare (S.S.I.F.) care prestează serviciul auxiliar prevăzut la pct. 1 al secţiunii B din anexa nr. 1 la Legea nr. 126/2018 privind pieţele de instrumente financiare, cu modificările şi completările ulterioare;  

   (ii) instituţii de credit care prestează serviciul auxiliar prevăzut la pct. 1 al secţiunii B din anexa nr. 1 la Legea nr. 126/2018, cu modificările şi completările ulterioare, cu alte instrumente financiare decât cele prevăzute la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 126/2018, cu modificările şi completările ulterioare;  

   (iii) sucursale înfiinţate în România ale firmelor de investiţii din state membre care prestează serviciul auxiliar prevăzut la pct. 1 al secţiunii B din anexa nr. 1 la Legea nr. 126/2018, cu modificările şi completările ulterioare;  

   (iv) sucursale înfiinţate în România ale instituţiilor de credit din state membre care prestează serviciul auxiliar prevăzut la pct. 1 al secţiunii B din anexa nr. 1 la Legea nr. 126/2018, cu modificările şi completările ulterioare, cu alte instrumente financiare decât cele prevăzute la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 126/2018, cu modificările şi completările ulterioare;  

   (v) sucursale înfiinţate în România ale societăţilor din ţări terţe care prestează serviciul auxiliar prevăzut la pct. 1 al secţiunii B din anexa nr. 1 la Legea nr. 126/2018, cu modificările şi completările ulterioare;  

   (vi) depozitari centrali;  

   (vii) societăţi de administrare a investiţiilor (S.A.I.), astfel cum sunt definite la art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţile de administrare a investiţiilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 10/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi administratori de fonduri de investiţii alternative (A.F.I.A.), astfel cum sunt definiţi la art. 3 pct. 2 din Legea nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiţii alternative, cu modificările şi completările ulterioare;  

   (viii) societăţi de investiţii autoadministrate, astfel cum sunt prevăzute la art. 74 alin. (1), art. 75 alin. (1) şi (2) şi art. 76 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 10/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi fonduri de investiţii alternative de tip societate administrate intern (F.I.A.S. administrate intern), astfel cum sunt prevăzute la art. 19 din Legea nr. 243/2019 privind reglementarea fondurilor de investiţii alternative şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare;  

   (ix) sucursale din România aparţinând S.A.I./A.F.I.A./societăţilor de investiţii autoadministrate/F.I.A.S. administrate intern din alte state membre sau ţări terţe care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României în conformitate cu prevederile actelor normative menţionate la pct. (vii) şi (viii).  


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...