Treceți la conținutul principal

Criteriile pentru evaluarea riscului fiscal

Photo by Stephen Dawson on Unsplash

 Criteriile pentru evaluarea riscului fiscal în vederea determinării operatorilor economici care prezintă risc fiscal ridicat, prevăzuţi la art. 375 alin. (11) şi la art. 435 alin. (31) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, din 21.03.2025 - Ordinul nr. 417/1.204/2025 

   1. operatorii economici nou-înfiinţaţi sau la care au fost preluate părţile sociale în ultimele 12 luni;  
   2. operatorii economici care nu au desfăşurat activităţi economice în ultimele 12 luni;  
   3. operatorii economici care au fost declaraţi inactivi şi care au fost reactivaţi în ultimele 12 luni;  
   4. operatorii economici care îndeplinesc cel puţin două dintre următoarele criterii:  
   - nu au sedii secundare;  
   - nu au active patrimoniale;  
   - nu au fonduri financiare necesare achiziţiilor de produse accizabile;  
   5. operatorii economici care au fost autorizaţi în domeniul produselor accizabile în ultimele 12 luni;  
   6. operatorii economici care nu au desfăşurat activităţi economice în domeniul produselor accizabile în ultimele 36 de luni;  
   7. operatorii economici cu un istoric fiscal inadecvat care se încadrează în una dintre situaţiile de mai jos:  
   - care în ultimii 5 ani au înregistrat obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în sensul art. 157 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care s-a dispus executarea garanţiei şi a fost începută procedura de executare silită;  
   - care în ultimele 12 luni nu au depus la termen declaraţiile fiscale;  
   - care în ultimii 5 ani au beneficiat de eşalonări şi/sau restructurări şi care nu au respectat graficul de eşalonare/graficul de plată, chiar dacă au respectat termenul suplimentar stabilit de lege pentru menţinerea valabilităţii eşalonării şi/sau restructurării;  
   - care au asociaţi sau administratori care au mai fost asociaţi sau administratori în alte societăţi în trecut, care au fost inactive fiscal, radiate, înstrăinate sau care au intrat în insolvenţă, respectiv perioada de observaţie, reorganizare judiciară sau faliment.

  

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...