Juristul Casei

  Ordonanţa de urgenţă nr. 37/2026 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor  pare să aducă niște facilități privind obligațiile administrative legate de paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.  Astfel este introdusă noțiunea de fișă de securitate, acesta fiind un document privind paza simplificat și întocmit sub proprie răspundere, mai simplu decât planul de pază. Cine va beneficia de această simplificare urmează a fis stabilit prin Norme metodologice. De asemenea, sunt exceptate de la efectuarea analizei de risc la securitate fizică şi întocmirea fişei de securitate:      a) sediile sociale ale unităţilor declarate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, unde nu se desfăşoară activitate;      b) unităţile care funcţionează în sistem online şi în care nu sunt depozitate sume de bani, bunuri sau valori ce aparţin aces...

Admite sesizarea formulată de către Curtea de Apel Bucureşti în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "Sunt întrunite condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de tâlhărie, în cazul în care obiectul material este reprezentat de droguri de risc în sensul Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri (nefiind produse şi/sau aflate în mod legal în circuitul civil) sau ne aflăm în prezenţa unui concurs de calificări, urmând a fi reţinută doar infracţiunea de trafic de droguri de risc în modalitatea «alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc fără drept» (alături de celelalte infracţiuni absorbite în infracţiunea de tâlhărie) ?" şi stabileşte că:  În ipoteza în care obiectul material al infracţiunii de tâlhărie este reprezentat de droguri de risc în sensul Legii nr. 143/2000 (nefiind produse şi/sau aflate în mod legal în circuitul civil), sunt întrunite condiţiile de...

   În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 153 lit. g) prin raportare la art. 106 alin. (2) şi art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:  În cadrul controlului jurisdicţional al deciziilor emise de casele judeţene de pensii în soluţionarea cererilor de recalculare a pensiei, verificările instanţei nu sunt limitate la motivele înscrise în decizia emisă de casa judeţeană de pensii.   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 41/2026 din 09 martie 2026 Photo by PiggyBank on Unsplash

  Ordonanţa de urgenţă nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piaţa muncii din România, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative  încearcă să aducă puțină transparență și trasabilitate în angajarea de muncitori străini (extracomunitari) în România. Operațiunile se vor face printr-o platformă unică "WorkinRomania.gov.ro", unde particpanții vor fi doar angajatori și agenți de plasare a străinilor în prealabil autorizați. Încălcarea regulilor va duce și la suspendarea de la participarea pe această platformă, adică practic eliminarea de pe piața de angajare a străinilor. Desigur, funcționarea aceste reguli va depinde de capacitatea concretă a autorităților de a verifica aplicarea lor.  Photo by The New York Public Library on Unsplash

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 329 din 24 aprilie 2026 a fost publicată Procedura de înregistrare a sediilor secundare ca plătitoare de salarii şi de venituri asimilate salariilor potrivit Legii nr. 273/2006, aprobată prin Ordinu (ANAF) nr. 508/2026. Și pentru că tot se scrie mult despre debirocratizare și „tăierea de hârtii”, ANAF ne dă un exemplu despre cum astfel de concepte îi sunt străine. Citim în Procedură „La formularul 060 se anexează copii de pe documentele care atestă deţinerea cu titlu legal a spaţiului cu destinaţie de sediu secundar, pentru fiecare sediu secundar declarat”. Dar, pentru aceste sedii secundare, pentru a fi înregistrate în registrul comerțului, a fost deja verificată de un funcționar public  „deţinerea cu titlu legal a spaţiului cu destinaţie de sediu secundar”. Photo by Alexander Grey on Unsplash

„Tracking pixel” este o tehnică care presupune „încărcarea” unei imagini care este practic invizibilă pentru utilizatorul serviciului de internet, imagine care se află pe serverul celui care folosește această tehnică, acest server obținând astfel informații despre utilizatorul serviciului și comportametul său. Practic, utilizatorul nu știe că este urmărit prin această tehnică. Dat fiind că mult mai cunoscutele cookies sunt reglementate mult mai strict și există tehnici bine cunoscute de blocare a lor, „tracking pixel” a devenit o tehnică, din ce în ce mai utilizată în ultimii ani, pentru a obține date de marketing. De curând CNIL (autoritatea franceză responsabilă de domeniul datelor personale) a adoptat niște recomandări cum poate fi utilizată această tehnică în contextul respectării GDPR.  De citit. Photo by Amal S on Unsplash