Photo by Tingey Injury Law Firm on Unsplash Știrea precum că la Curtea de Apel Ploiești a fost pronunțată o hotărâre prin care a fost anulată Decizia Curții Constituționale nr. 32/06.12.2024 privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a creat vâlvă și multe reacții în notă politică, cu foarte puține argumente juridice. Multe din ele sunt pur și simplu atacuri la persoana judecătorului care a pronunțat această hotărâre. O analiză a situației juridice trebuie să pornească de la însuși dreptul de acces la justiție. Inalta Curte de Casație și Justiție, cu celeritate incredibilă pentru această instanță, a casat hotărârea de fond, stabilind că ar fi vorba de excepţia de necompetenţa generală a instanţelor judecătoreşti, adică, în alte cuvinte, că instanțele nu pot analiza legalitatea actului Curții Constituționale. La nivelul cadrului juridic internațional și european, accesul la justiție este reglementat, în principal, în conținutul următoarelor instrumente: Declarația Un...
Photo by Shubham Dhage on Unsplash Noul ghid publicat privind aplicare GDPR în contextul tehnologiei blockchain remarcă incompatibilități de principiu. Astfel: Principiul privind limitarea în timp a stocării (Articolul 5(1)(e) GDPR): Odată înregistrate, datele dintr-un blockchain, în general, nu mai pot fi șterse, ceea ce intră în conflict cu principiul păstrării limitate. Dreptul la ștergere și rectificare: imuabilitatea intrărilor blockchain face ca este în mod inerent dificil – dacă nu imposibil – asigurarea exercitării efective a acestor drepturi. Calificarea actorilor: descentralizarea complică identificarea unui operator de date (sau controller) clar definit. În unele cazuri, nodurile blockchain ar putea să-și asume rolul de operator de date. Minimizarea datelor: funcționarea blockchain-urilor, bazată pe adăugarea secvențială și ireversibilă de date noi, fără posibilă ștergere, ridică probleme serioase în baza principiului minimizării. Acestea sunt și mai mult exacer...