Juristul Casei

  Photo by Tim Mossholder on Unsplash În interpretarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) lit. a), coroborate cu cele ale art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările şi completările ulterioare, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 28/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor, stabileşte că:      Pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute de aceste dispoziţii în vederea eliberării avizului de angajare nu este suficientă înscrierea, în certificatul de înmatriculare sau înregistrare în registrul comerţului ori certificatul de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, a codurilor CAEN aferente activităţilor compatibile cu funcţia pentru care se solicită încadrarea în muncă a străinului, fiind...

  Photo by Towfiqu barbhuiya on Unsplash Decizia nr. 3/2025 privind Dosarul nr. 2.691/1/2024 având ca obiect recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vizând o problemă de drept  vine cu o lămurire privind calculul termenelor regresive, în domeniul dreptului penal, dar demnă de reținut și în civil, problematica fiind asemănătoare.  În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 207 alin. (1), art. 222 alin. (4) şi art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, stabileşte că nu se consideră în termen sesizarea cu rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului faţă de care s-a dispus o măsură preventivă sau cu propunerea de prelungire a duratei măsurii arestării preventive ori a arestului la domiciliu, formulată în ultima zi a termenului, calculat potrivit art. 269 alin. (1), (2) şi (4) din Codul de procedură penală.   Mai precis, in motivarea...

  Photo by Kai Gradert on Unsplash Dat fiind că pentru încheierea a diferite acte persoanele străine au nevoie în România de un cod fiscal emis de autoritățile române, a fost aprobată obținerea acestui cod de înregistrare fiscală chiar prin notarul care instrumentează încheierea actelor juridice. A  se vedea Procedura privind înregistrarea fiscală, la solicitarea notarilor publici, a persoanelor nerezidente care nu deţin cod de identificare fiscală în sensul art. 82 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, din 20.02.2025,  publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 181 din 28 februarie 2025.

Photo by Adi Goldstein on Unsplash În timp ce la noi subiectul discuțiilor se învârte în jurul subiectului care dintre candidații noștri la funcția de președinte e mai vândut lui Putin sau lui Soros (fiecare cu obsesia lui), pe alte meleaguri, sistemele juridice încearcă să găsească soluții care să țină pasul cu realitatea tehnologiilor care ne influențează viața indiferent dacă ne place de personajele de mai sus, sau nu. În Hong Kong instanțele au început să emită hotărâri pe care într-o echivalare aproximativă le-am numi ordonanțe în formă „tokenizată” (iertat fie barbarismul), folosind tehnologia blockchain, împotriva utilizatorilor anonimi de wallet -uri (portofele electronice de criptomonede). În calitate de pârât nu mai apare o persoană (foarte greu de identificat), ci doar identificatorul electronic al contului. Ordinul judecătoresc este emis în formă de token care se atașează walletului, avertizând utilizatorii asupra restricțiilor și procedurilor judiciare care există și care...

Photo by Orkun Azap on Unsplash  ICCJ prin Decizia nr. 116/2024 privind examinarea sesizărilor conexate formulate de Tribunalul Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 202/233/2022 şi de Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 120/306/2022 şi nr. 9.546/306/2022 a stabilit că,  în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 73 pct. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma "veniturile realizate ilicit" se referă la veniturile brute realizate din activitatea comercială desfăşurată între data suspendării activităţii comerciale şi momentul constatării contravenţiei.  De reținut că acestea pot fi confiscate. 

Photo by Hitesh Choudhary on Unsplash Comisia Europeană în temeiul REGULAMENTULUI (UE) 2024/1689 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială a publicat un draft al ghidului privind practivișle AI interzise ( aici ). Sistemele AI interzise includ: Manipulare și înșelăciune Exploatarea vulnerabilităților împotriva intereselor și drepturilor persoanelor Social scoring  Evaluarea și previziunea riscului de infracțiune individuală Untargeted scraping (colectarea de date generale din rețeaua web) pentru a dezvolta baze de date de recunoaștere facială Recunoașterea emoțiilor Categorizare biometrică Identificare biometrică de la distanță în timp real.