Se distinge între verificarea vârstei și estimarea vârstei. Principala diferență dintre măsurile de estimare a vârstei și cele de verificare a vârstei este nivelul de acuratețe. În timp ce verificarea vârstei oferă certitudine cu privire la vârsta utilizatorului, estimarea vârstei permite o aproximare a acesteia. Nivelul de acuratețe a tehnologiilor de estimare a vârstei poate varia și se poate îmbunătăți pe măsură ce tehnologia avansează.
Verificarea vârstei se impune pentru:
- Produse sau servicii care prezintă un risc ridicat pentru minori, iar riscurile respective nu pot fi atenuate prin măsuri mai puțin restrictive, cum ar fi:
Vânzarea de produse alcoolice, produse pe bază de tutun sau nicotină, droguri.
Accesul la orice tip de conținut pornografic.
Accesul la conținut legat de jocuri de noroc.
- În orice alte circumstanțe în care furnizorul a identificat riscuri la adresa confidențialității, siguranței sau securității minorilor (legate de conținut, comportament, consumatori, contact), iar aceste riscuri nu pot fi atenuate prin alte măsuri mai puțin intruzive la fel de eficace.
-În cazul în care dreptul Uniunii sau dreptul național prevede o vârstă minimă pentru accesul la anumite produse sau servicii oferite și/sau afișate pe o platformă online.
Atunci când riscurile pentru minori sunt apreciate a fi mai scăzute, măsurile de estimare avârstei sunt considerate suficiente. Identic, atunci când instituirea unei vârste minime pentru utilizarea serviciului vine dintr-o obligație contractuală sau din politici ale serviciului online.
Metodele de estimare a vârstei ar trebui furnizate de un terț independent sau prin intermediul unor sisteme auditate corespunzător și independent, în special în ceea ce privește asigurarea securității și a protecției datelor.
Observații cu privire la categorii de metode:
Opțiuni multiple: Atunci când furnizorul stabilește că sunt necesare restricții de acces susținute de o metodă de asigurare referitoare la vârstă, acesta ar trebui să ofere mai multe metode de asigurare referitoare la vârstă pe platformă, pentru a oferi utilizatorului posibilitatea de a alege, cu condiția ca fiecare metodă să îndeplinească criteriile de adecvare și proporționalitate.
Tokenuri anonimizate: Metodele bazate pe documente de identitate verificate și de încredere, emise de administrațiile centrale, care nu furnizează platformei date cu caracter personal suplimentare, pot constitui o metodă eficace de verificare a vârstei, în măsura în care se bazează pe tokenuri legate de vârstă anonimizate.
Protocoale criptografice: Protocoalele criptografice, cum ar fi cele bazate pe rotația cheilor sau cu divulgare nulă de cunoștințe (zero-knowledge proof), sunt considerate o bază adecvată pentru oferirea de asigurări referitoare la vârstă fără a transmite date cu caracter personal.
Metode dublu-orb: Furnizorii sunt încurajați să adopte metode dublu-orb de verificare a vârstei, care garantează că (i) platforma online primește doar informații strict necesare pentru a se asigura că utilizatorul are vârsta necesară, fără a obține mijloace suplimentare de identificare, și că (ii) furnizorul soluției de verificare a vârstei nu obține informații cu privire la serviciile pentru care se folosește dovada vârstei
Se prevede instituirea în viitor a unui portofel UE pentru identitate digitală.
Photo by Vlad Deep on Unsplash
Comentarii