Juristul Casei

În hotărârea sa din 17 octombrie 2024, cauza C-159/23, CJUE a clarificat că protecția prin drepturi de autor a programelor de calculator în temeiul Directivei 2009/24/CE se limitează la creație intelectuală reflectată în textul codului sursă și obiect, adică ca o secvență de instrucțiuni conform căreia computerul urmează să îndeplinească sarcinile intenționate de autorul programului. În consecință, sfera de protecție a unui program de calculator nu se extinde la conținutul variabilelor transferate temporar de software-ul de joc în memoria RAM. Modificarea acestor variabile, cu rezultatul că un joc video rulează pe baza variabilelor modificate extern, nu este, prin urmare, inacceptabilă conform legii dreptului de autor. Această soluție a fost dată în contextul utilizării de către videogameri a softului Action Replay. Action Replay este un „cheat soft” special conceput pentru console de jocuri video precum Game Boy, Nintendo DS, PlayStation 2 și PlayStation Portable. Acesta permite utili

  Photo by Dylan Shaw on Unsplash Curtea de Justiție a Uniunii Europene a răsouns recent într-o întrebare preliminară privind cazul  Booking.com BV and Booking.com (Deutschland) GmbH v 25hours Hotel Company Berlin GmbH and Others.  CJUE deja a mai abordat problema clauzelor conținute în contractele dintre Booking.com și funizorii de servicii de cazare, arătând că sunt împotriva liberei concurențe clauzele impuse de Booking.com prin care era interzis pentru furnizorii de servicii de cazare să ofere, pin alți agenți, prețuri mai scăzute decât cele ofeite prin platforma Booking.com. Urmare acelei hotărâri, Booking.com a modificat contractele, aplicând o clauză mai restrânsă, prin care interzicea doar furnizorului de servicii de cazare să ofere el însuși, direct, prețuri mai scăzute decât cele oferite prin platforma Booking.com. Și această clauză a ajuns în fața instanțelor din Germania, fiind reclamat că este o clauză care restrânge concurența. Și de aici întrebarea preliminară ajunsă în

Photo by Kelly Sikkema on Unsplash Comitetul european pentru protecția datelor (CEPD) a publicat Ghidul de bune practici nr.1/2024 pentru cazul prelucrărilor de date personale justificate de intersul legitim. Sunt multe lucruri interesante, dar mi-a atras atenția o încercare de a defini ce înseamnă așteptarea rezonabilă din partea persoanelor vizate, la care trimite textul din art. 47 GDPR.  Se arată că așteptările rezonabile nu depind neapărat de informațiile furnizate persoanelor vizate. În timp ce omisiunea de informații poate contribui la surprinderea persoanei vizate de o anumită prelucrare, simpla îndeplinire a obligațiilor de informare prevăzute la articolele 12, 13 și 14 GDPR nu este suficientă ca să se considere că persoanele vizate se pot aștepta în mod rezonabil la o anumită prelucrare. Următoarea listă este menită să ilustreze elemente contextuale care pot fi luate în considerare în evaluarea așteptărilor rezonabile ale persoanelor vizate atunci când este invocat interesul