Juristul Casei

  OUG nr. 180/2020 instituie principiul tratării la domiciliu a persoanelor suspecte de a fi infectate  COVID 19, cât și pentru persoanele confirmate. Aceasta prin opoziție cu spitalizarea obligatorie de până acum. Ordonanța marchează neputința (previzibilă) a sistemului spitalicesc de a gestiona toate cazurile. Ordonanața nu aduce nicio noutate asupra mijloacelor efective prin care medicii de familie ar putea să asigure o asistență medicală eficientă. Practic persoanele infectate sunt lăsate în voia sorții, cu o teoretică supraveghere din partea medicului de familie. Acestora le revine și sarcina de a emite concediile medicale. Nu este clar însă cum se vor coordona cu direcțiile de sănătate publică care rămân responsabile de deciziile de izolare/carantinare.

De foarte multe ori relația dintre operatorul de date și persoana împuterniciră este formalizată într-un contract care nu conține mai mult decât câteva clauze de stil și copierea obligațiilor din art. 28 din Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Comitetul european pentru protecția datelor a publicat Ghidul privind operatorii și persoanele împuternicite (varianta aflată în dezbatere publică până pe 19 octombrie) și care aduce câteva lămuriri privind ce se așteaptă de la aceste contracte între operator și persoana împuternicită. În ce privește „instrucțiunile documentate” de la operator către persoana împuternicită- art. 28(3)(a) GDPR - contractul trebuie să conțină o procedură și formulare pentru transmitere sau, cel puțin, clauza prin care se arată că instrucțiunile trebuie transmise în orice formă scrisă și că aceste instrucțiuni trebuie păstrate. Acolo unde apare problema transferurilor internaționale de date trebuie adăugate și cerințele din Capitolul V GDPR.

Înalta Curte de Casație și Justiție –Decizia nr. 55/2020 privind admiterea sesizării formulate de Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile   În interpretarea dispozițiilor art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, termenul de 10 zile începe să curgă de la data la care convocarea adunării generale prin scrisoare recomandată a ajuns la destinatari, dacă în actul constitutiv sau în baza unei dispoziții speciale a legii nu se prevede o altă modalitate de comunicare.

Termenul de depunere la instanță a actelor prin fax sau e-mail   Înalta Curte de Casație și Justiție - Decizia nr. 45/2020 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Gorj - Secția I civilă, în Dosarul nr. 14.725/318/2019, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile   În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotit a fi depus în termen.

S-a facut deja publicitate faptului că furnizorii de gaze vor suporta costurile privind bransarea consumatorilor casnici și alți consumatori care presupun instalarea unei rețele nu mai lungi de 2500 m. De fapt nu vor suporta chiar ei, căci costurile se vor regăsi ulterior în factura de gaze. Regulamentul privind racordarea la sistemul de distribuţie a gazelor naturale, din 09.10.2020  (aprobat prin Ordinul nr. 178/2020) face însă ceva mai mult. Practic toată responsabilitatea realizării racordării este încredințată la distribuitor. Acestuia ii revine sarcina să dea soluția tehnică, să o proiecteze, să obțină avizele și autorizațiile necesare, să o realizeze și să o recepționeze. Regula se va aplica și la cazurile:    (i) reamplasării racordului;     (ii) redimensionării racordului referitoare la capacitatea tehnică, regimurile de presiune şi/sau lungimea acestora sau modificarea debitelor;     (iii) separarea dintr-un racord comun. 

  Recentele modificări la Codul Muncii   Prin Legea nr. 213/2020 au fost introduse câteva modificări la Codul Muncii.   Ce implică ele? În principal este introdusă posibilitatea concilierii ca mod de soluționare a conflictelor de muncă. În mod pragmatic aceste dispoziții cu greu pot fi considerate p încurajare a soluționării conflictelor de muncă în afara instanțelor. Legiuitorul a uitat că potrivit Codului Muncii art. 38 angajatul nu poate renunța la drepturile sale. Așa că orice negociere reală pare aproape imposibilă pentru că orice concesie făcută angajat poate fi priviră ca o renunțare la drepturi și prin urmare nulă. Ce presupune această conciliere în obligații concrete pentru angajator? 1.        În contractul de muncă pot fi introduse clauze privind soluționarea conflictelor de muncă prin conciliere. Deși se folosește sintagma „pot”, cunoscând practicile administrative, este destul de probabil că acest pot va fi interpretat foarte repede în spirit birocratic de că

Pe 6 octombrie CJUE s-a pronunțat în cazurile Privacy International (C ‑ 623/17), La Quadrature du Net si altii (C-511/18), French Data Network si altii (C-512/18) și Ordre des Barreaux francophones et germanophones and others (C-520/18) în care a analizat legislația din câteva țări privind obligațuia aoperatorilor de telecomunicații de a culege stoca și pune la dispoziția autorităților datele privind comunicațiile persoanelor. Concluzia a fost că culegerea stocarea și punerea la dispoziția autorităților în mod  nediscriminatoriu de date ale persoanelor nu este acceptabilă din punctul de vedere al dreptului european. Dacă există amenințări seroase de securitate națională pot fi cerute în mod particular astfel de măsuri de către autorități însă numai dacă acestea pot fi verificate în prealabil de o instanță independentă, măsurile fiind necesar proporționale cu scopul urmărit (să fie limitate în timp, limitate ca scop).   Hotărârile conțin detalii privind prelucrarea automată a d

Prima decizie a CJUE privind neutralitatea internetului Este vorba de Hotărârea în cauzele conexate C‑807/18 și C‑39/19, având ca obiect cereri de decizie preliminară formulate în temeiul articolului 267 TFUE de Fővárosi Törvényszék (Curtea din Budapesta‑Capitală, Ungaria), în procedurile Telenor Magyarország Zrt. Împotriva Nemzeti Média- és Hírközlési Hatóság Elnöke ( Autoritatea Națională pentru Media și Comunicații, Ungaria)   Autoritatea maghiară a sancționat prin două decizii pe operatorul de telefonie Telenor pentru că a încălcat neutralitatea serviciului de internet   Articolul 1 din Regulamentul european 2015/2120, intitulat „Obiect și domeniu de aplicare”, cuprinde un alineat (1), potrivit căruia: „Prezentul regulament stabilește norme comune privind garantarea tratamentului egal și nediscriminatoriu al traficului în furnizarea de servicii de acces la internet și a drepturilor conexe ale utilizatorilor finali. Cauza a ajuns prin intermediul unei întrebări prelimi

  După o lungă luptă juridică, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, soluționând cauzele unite C-449/18 P EUIPO v Messi Cuccittini și C-474/18 P J.M.-E.V. e hijos v Messi, a arătat că cererea cunoscutului fotbalist de a înregistra o marcă europeană cu numele său este admisibilă.   Problema juridică era posibilitatea de confuzie cu o marcă preexistentă, MASSI.   Curtea Europeană a a creat practic un nou criteriu de apreciere a distinctivității unei mărci și anume reputația semnului de marcă pentru care se cere protecția. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a apreciat că numele fotbalistului, Messi, este atât de cunoscut pentru publicul relevant încât posibilitatea   confuziei este neglijabilă.

  Răspunsul pare să fie afirmativ conform unei recente hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene. HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a cincea),11 iunie 2020, în cauza C ‑ 833/18, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de tribunal de l’entreprise de Liège (Tribunalul pentru Întreprinderi din Liège, Belgia), prin decizia din 18 decembrie 2018, primită de Curte la 31 decembrie 2018, în procedura SI, Brompton Bicycle Ltd împotriva, Chedech/Get2Get.   Brompton, societate de drept englez al cărei fondator este SI, comercializează o bicicletă pliabilă, vândută în forma sa actuală din anul 1987 (denumită în continuare „bicicleta Brompton”). Bicicleta Brompton, care are particularitatea de a putea adopta trei poziții diferite (poziție pliată, poziție depliată și poziție intermediară care permite bicicletei să rămână în echilibru pe sol), era protejată de un brevet, în prezent expirat.   La rândul său, Get2Get comercializează o bicicletă (d

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - ÎCCJ - Decizie nr. 14/2020 din 22 iunie 2020   În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 472 şi art. 491 din Codul de procedură civilă, apelul sau recursul incident nu poate fi limitat la obiectul apelului sau recursului principal, ci poate viza orice alte soluţii cuprinse în dispozitivul hotărârii atacate şi/sau considerentele acesteia.

  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - ÎCCJ - Decizie nr. 19/2020 din 22 iunie 2020 a decis că Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 13.613/271/2018 prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept:      " dacă noţiunea de poliţist prevăzută de art. 257 alin. (4) din Codul penal are un sens restrâns şi se referă doar la poliţiştii a căror activitate şi statut sunt reglementate de Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române şi Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului sau are un sens larg, general, care cuprinde şi poliţiştii locali a căror activitate şi statut sunt reglementate de Legea poliţiei locale nr. 155/2010 şi Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici".       Stabileşte că, în interpretarea dispoziţiilor art. 257 alin. (4) din Codul penal, noţiunea de "poliţist&quo

  Legea nr. 208/2020 privind modificarea şi completarea unor acte normative extinde aria demersurilor in fața autorităților care pot fi realizate prin avocat.   Astfel:     Art. I. -    Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:      1. La articolul 18, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:      " (4) În absenţa comerciantului persoană fizică, respectiv a reprezentantului asociaţiei familiale, semnătura acestuia poate fi înlocuită prin prezentarea la registrul comerţului, de către avocat, a împuternicirii avocaţiale care conţine semnătura clientului, respectiv a comerciantului persoană fizică sau a reprezentantului asociaţiei familiale. Semnătura persoanei fizice trebuie dată personal în faţa avocatului şi va fi folosită în întreaga activitat