Juristul Casei

  Lecturam art. 213 din Codul de procedură fiscală și am început să îmi pun întrebarea aia pe care o punea profesoara de literatura română : „Ce a vrut să spună autorul?”. Recunosc că nu am reușit să dau un răspuns citind următoarele alineate: „... (10) În cazul înfiinţării sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal întocmit de organul de executare silită se comunică pentru notare Biroului de carte funciară.    (11) Notarea potrivit alin. (10) face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după notare, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispoziţie ce ar interveni ulterior notării prevăzute la alin. (10) sunt lovite de nulitate absolută.  ...”. Adică întâi ni se spune că se pot dobândi drepturi asupra bunului imobil după notarea sechestrului, cu observația că sechestrul este opozabil dobânditorilor de drepturi. Însă imediat ni se spun că actele de dispoziție făcute asupra imobilului, unde s-a not...

  Legat de campania cu casele la preț abordabil făcute de partidul AUR, campanie în care se folosește intensiv imaginea d-lui George Simion, liderul partidului, au apărut din cei care acuză că această campanie ar avea aspecte ilegale din punct de vedere al GDPR. Ne place sau nu ne place legislația din România, ne place sau nu ne place partidul AUR (sau liderul acestuia), trebuie să fim atenți la ce spun textele legale. Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)  a fost făcute de politicieni astfel încât să fie permisivă cu partidele politice raportat la prelucrarea datelor.  „Art. 9. -   (1) În vederea asigurării proporţionalităţii ...

Recenta  hotărâre a CJUE în cauza C‑400/22, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Landgericht Berlin (Tribunalul Regional din Berlin, Germania), aduce în discuție problema protecției consumatorului în situațiile contractelor on-line, consumator care trebuie să fie pe deplin informat că acțiunea sa de a comanda anumite produse sau servicii presupuno plată. Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 8 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO 2011, L 304, p. 64). Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între VT și UR, proprietari ai unei loc...

 ICCJ prin Decizia nr. 8/2024 din 20 mai 2024    a intervenit într-o problemă care a într-adevăr a pus multe probleme de interpretare: cum se calculează termenul de preaviz pe zile lucrătoare din art. 75 din Codul Muncii. În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 75 alin. (1) şi art. 278 alin. (1) din Codul muncii, termenul de preaviz începe să curgă din ziua următoare comunicării notificării de preaviz şi se împlineşte în ultima zi a termenului, dispoziţiile art. 181 alin. (1) pct. 2 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum şi cele ale art. 2.553 alin. (1) din Codul civil nefiind aplicabile. Înalta Curte a considerat că în cazul de față nu este aplicabilă norma generală din Codul civil (calculul pe zile libere). Practic Înalta Curte consideră că acesta este un termen care derogă de la regula generală, termenul referindu-se la zile efectiv lucrătoare. Astfel prima zi, cea a comunicării actului nu este înclusă în calculul termenului, însă te...