Juristul Casei

Având în vedere că caracteristicile unei persoane, imaginea feței, corpului sau vocea sunt din ce în ce mai mult utilizate spre prelucrare de către diverse sisteme electronice, și dezvoltarea AI va face această prelucrare încă și mai extinsă, în Danemarca s-a propus ca imaginea feței, corpului și vocea persoanei să fie protejate sub aceleași garanții ca și dreptul de autor. Este o propunere legislativă interesantă care poate schimba cu totul abordarea actuală privind drepturile persoanelor față de diversele prelucrări cu mijloace electronice ale acestor caracteristici ale persoanei. Photo by Jelena Kostic on Unsplash

De la 12 septembrie 2025 intră în vigoare REGULAMENTUL (UE) 2023/2854 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind norme armonizate pentru un acces echitabil la date și o utilizare corectă a acestora și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind datele). Pentru înțelegerea câmpului de aplicare al acestui Regulament este esențial a înțelege conceptele de: 1. produs conectat, și 2. serviciu conex. Conform Regulamentului  „produs conectat” înseamnă un bun care obține, generează sau colectează date privind utilizarea sau mediul său, care are capacitatea de a comunica date referitoare la produs prin intermediul unui serviciu de comunicații electronice, al unei conexiuni fizice sau al unui dispozitiv cu acces integrat și a cărui funcție principală nu este stocarea, prelucrarea sau transmiterea datelor în numele altor părți decât utilizatorul; și „serviciu conex” înseamnă un serviciu digital, altul decât un serviciu de comunic...

Pe fondul dezbaterilor stârnite de declarațiile unui parlamentar și faptele unei persoane împotriva unui lucrător străin, amintesc că prin  Hotărârea nr. 10/2025 privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2025 a fost aprobat un contingent de 100.000 de lucrători străini nou – admişi pe piaţa forţei de muncă din România. Acest contingent nu se referă la lucrători  cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spațiului Economic European sau Elveției, care, evident, se bucură de libertatea de a se stabili și lucra. O fi mult, o fi puțin? Photo by Ümit Yıldırım on Unsplash

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor, cu modificările şi completările anterioare Legii nr. 272/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor, contestaţia formulată împotriva hotărârii Comisiei pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor, constituită în cadrul tribunalelor, prin care s-a soluţionat cererea de compensaţie financiară sau cererea privind acordarea unui avans din aceasta, se judecă în complet format din doi judecători, după regulile specifice judecării căii de atac a apelului din procedurile necontencioase.  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent sa judece recursul în interesul legii - Decizie nr. 6/2025 din 26 mai 2025 Photo by Saif71.com on Unsplash

 Conform modificărilor aduse de ANAF la criteriile privind aprecierea riscului fiscal (Ordinul nr. 1.826/2.372/2025 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al preşedintelui Autorităţii Vamale Române nr. 417/1.204/2025 privind aprobarea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal în vederea determinării operatorilor economici care prezintă risc fiscal ridicat) firmele care au sediul la un cabinet de avocat vor fi apreciate ca având risc fiscal. Photo by Tierra Mallorca on Unsplash

Consiliul Concurenței a publicat  Ordinul nr. 2112/2025 pentru punerea în aplicare a Instrucţiunilor emise în aplicarea prevederilor art. 3 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investiţiilor străine directe în Uniune, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996. Prima observație este că în aplicarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 46/2022 cea mai mare problemă nu o pune pragul valoric (de 2 mil. euro), ci domeniul de aplicare (la ce tip de investiții se referă) pentru că în momentul de față orice operațiune, conform textului foarte prost redactat al Ordonanței, poate fi interpretat că face obiect pentru procedura de avizare, deși obiectivul Regulamentului (UE) 2019/452 era unul mult mai restrâns. Voi cita modul de calcul al valorii investiției...

Pentru că Guvernul a rezolvat toate problemele puse de, aproape, falimentul României, acesta s-a gândit să mai inventeze un aviz, o ștampilă, ceva acolo, spre fericirea cetățeanului. Prin Hotărârea nr. 600/2025 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 288/2024 privind traseele pedestre de interes naţional în scop recreativ. Faptul că atestarea se va face numai „în baza acordul scris al titularilor dreptului de proprietate, ai unuia sau mai multor dezmembrăminte ale acestuia, ai dreptului de administrare sau ai dreptului de concesiune, prevăzuţi la art. 6 din Legea nr. 288/2024; în cadrul acordului se delimitează segmentul de traseu în cadrul planului de situaţie a proprietăţii pe care o străbate”, este lămuritor pentru a vă da seama că nu e vorba decât de birocrație în plus, fără rost, tocmai când este promis că Guvernul se luptă cu birocrația. Pe meleaguri pe unde s-a inventat cu ceva mai multă vreme înainte apa caldă, legislația legată de astfel de probleme atac...

 Prin Legea nr. 141/2025, cea cu multe majorări de taxe și impozite, s-au introdus și alte dispoziții interesante și mai puțin abordate, în comparație cu majorarile privind povara fiscală pe umerii cetățenilor, despre care a discutat toată lumea. De pildă, dacă puneți vreun dispozitiv cu acces la internet la dispoziția clienților dumneavoastră trebuie să fiți atenți ca acesta să nu poată accesa site-urile cu jocuri de noroc de pe lista neagră a O.N.J.N. (oficiul național competent problematica jocurilor de noroc). Asta ne spune art. LXII. din legea nr. 141/2025  care modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, prin care, printre altele, se adaugă un art. 7 indice 1 care vă transformă repejor în contravenient, dacă nu aveți grijă la ce spuneam mai sus.  De exemplu, este la modă acum ca hotelierii să pună la dispoziția oaspeților televizoare smart, tablete, sau chiar telefoane mobile cu servicii turistic...