Juristul Casei

Regula de 25% a Securității Sociale în UE”, a fost analizată în decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cazul  Hakamp (C-203/24) , referitoare la legislația aplicabilă securității sociale pentru lucrătorii care desfășoară activități în mai multe state membre. Regulamentul UE 883/2004 și 987/2009  stabilesc că legislația statului se aplică dacă o  parte substanțială  a muncii este efectuată acolo, definită ca fiind  cel puțin 25%  din timpul de lucru sau din remunerație.  Acest caz a fost inițiat în Olanda  ca întrebare preliminară, ți privește pe un marinar care a contestat decizia  Sociale Verzekeringsbank  (SVB) , autoritatea olandeză în materie de asigurări sociale,  punând în discuție dacă alți factori, în afară de timpul de muncă, pot fi luați în considerare în evaluarea care are ca scop a stabili care este statul de reședință din perspectiva legislației aplicabile pentru asigurări sociale. CJUE a clarificat că ...

  Obligația de transparență în utilizarea AI, conform Regulamentului privind inteligența artificială, constă în următoarele aspecte: Transparența în interacțiunea cu AI: Furnizorii de sisteme de AI trebuie să informeze în mod clar persoanele atunci când interacționează cu un sistem de AI, cu excepția cazului în care acest lucru ar fi evident pentru o persoană rezonabil de bine informată, atentă și circumspectă. Etichetarea conținutului sintetic: Furnizorii de sisteme de AI care generează conținut audio, imagine, video sau text sintetic trebuie să se asigure că rezultatele sistemului de AI sunt marcate într-un format lizibil de mașină, care să clarifice faptul că au fost generate sau manipulate artificial. Informații privind recunoașterea emoțiilor și biometria: Cei responsabili de implementarea sistemelor de recunoaștere a emoțiilor sau de clasificare biometrică trebuie să informeze persoanele în cauză și să prelucreze datele în conformitate cu legislația UE privind protecția datel...

  Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C‑600/23, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Cour de cassation (Curtea de Casație, Belgia), prin decizia din 8 septembrie 2023, primită de Curte la 2 octombrie 2023, în procedura Royal Football Club Seraing SA împotriva Fédération internationale de football association (FIFA), Union des associations européennes de football (UEFA), Union royale belge des sociétés de football association ASBL (URBSFA), a stabilit că hotărârile din arbitrajul sportiv trebuie să poată fi supuse controlului de legalitate din perspectiva normelor de drept ale Uniunii, în fața unei instanțe.  „Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 267 TFUE și cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că se opune ca: –        unei hotărâri a Curții de Arbitraj Sportiv (CAS) să îi fie conferită autorita...

Administratorul unei societăţi cu răspundere limitată nu poate fi subiect activ al infracţiunii prevăzute de art. 272 alin. (1) lit. c) din Legea societăţilor nr. 31/1990.   Potrivit dispoziţiilor art. 272 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990, constituie infracţiune şi se pedepseşte fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care se împrumută, sub orice formă, direct sau printr-o persoană interpusă, de la societatea pe care el o administrează, de la o societate controlată de acesta ori de la o societate care controlează societatea pe care el o administrează, suma împrumutată fiind superioară limitei prevăzute la art. 144 indice 4 alin. (3) lit. a) din aceeaşi lege, sau face ca una dintre aceste societăţi să îi acorde vreo garanţie pentru datorii proprii.   Potrivit art. 144 indice 4 din Legea nr. 31/1990, este interzisă creditarea/garantarea de către ...

  Lucrătorii poliţiei judiciare din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie au competenţa să efectueze, prin delegare, în condiţiile prevăzute de lege, actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent exclusiv în cauzele privind infracţiunile prevăzute de art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 120/2005.   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent sa judece recursul în interesul legii - Decizie nr. 8/2025 din 16 iunie 2025 Photo by Scott Rodgerson on Unsplash

    În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 354, art. 357, art. 391 şi 392, art. 395, art. 405 şi art. 406 din Codul de procedură penală stabileşte că:       Judecătorul care a închis dezbaterile, rămânând în pronunţare cu privire la soluţia asupra fondului acţiunii penale, nu este obligat să ia parte la deliberare, să redacteze şi să pronunţe hotărârea în ipoteza în care, ulterior închiderii dezbaterilor, a fost transferat, delegat, detaşat sau, după caz, a promovat efectiv la instanţa superioară, întrucât nu mai este judecător al instanţei respective.   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent sa judece recursul în interesul legii - Decizie nr. 10/2025 din 23 iunie 2025 Photo by Wesley Tingey on Unsplash

  În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 31 alin. (1) şi art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, judecătoria este instanţa competentă material procesual să soluţioneze acţiunile având ca obiect anularea dispoziţiilor de ridicare a autovehiculelor staţionate neregulamentar pe domeniul public al municipalităţii, întocmite în temeiul art. 7 lit. h) din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, chiar şi în situaţia în care nu se contestă ori nu este întocmit un proces-verbal de contravenţie.   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent sa jude...

În cazul fuziunilor sau divizărilor societăților, nu o să le mai spun comerciale din motive de codul civil 2011, apare o situație care ridică dificultăți privind înțelegerea mecanismului, mai ales din punct de vedere financiar-contabil. În cazul acestor reorganizări ale societății, există mai multe etape. Înainte de a se proceda efectiv la fuziune sau divizare, se realizează un proiect de fuziune, proiect care este întocmit pe baza datelor financiar-contabile disponibile la o anumită data calendaristică. Acest proiect va fi publicat, eventual se fac și alte formalități, se așteaptă să treacă termenul de opoziție. Și abia apoi se va decide fuziunea sau divizarea. Adică trece timp. Ceea ce, fapt absolut normal, atrage apariția unor diferențe între datele financiar-contabile care au stat la baza întocmirii proiectului. Dacă fuziunea sau divizarea  se face la valoarea „contabilă” (există și opțiunea ca activele și pasivele să fie reevaluate și preluate la valorile reieșite din această ...

 Într-o speță în care e implicată și o firmă din România. Arcomet România funcționează ca filială pentru Arcomet Belgia. Afacerea funcționa în sensul că Arcomet România cumpăra sau închiria macarale de la Arcomet Belgia pe care le valorifica mai departe pe piața din România. Între cele două societăți exista un contract prin care se stipula o marjă corectă de profit, stabilită pe baza unui studiu al prețurilor de transfer. Ceea ce depășea marja maximă (2,74%), se factura de către societatea din Belgia. Factura emisă de societatea belgiană către cea românească nu conținea TVA. Autoritățile fiscale române au calculat TVA și au cerut societății Arcomet România plata cestui TVA, ceea ce a condus la un litigiu și la o întrebare preliminară către Curtea de  Justiție a Uniunii Europene. Opinia Curții Europene a fost: Articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, astfel cum a fost...

În cauza   (C-413/23 P)-  EDPS v SRB - a fost pronunțată de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene o hotărâre care aduce clarificări pentru ipotezele în care sunt transmise date personale pseudoanonimizate către terți. Speța nu implică direct GDPR, pentru că SRB este Single Resolution Board o instituție a Uniunii Europene, care este guvernată de un regulament special privind prelucrarea datelor personale. Însă principiile sunt aceleași. Aceasta instituție a transmis către auditorul Deloitte o serie de informații (comentarii) care erau pseudoanonimizate. S-a pus problema dacă nu este vorba de o încălcare a obligațiilor privind prelucrarea datelor personale. Alături de alte considerente, Curtea a arătat că analiza trebuie făcută din perspectiva terțului care a primit datele. Din perspectiva operatorului de date, SRB, datele, fie și ele pseudoanonimizate, sunt date personale, ele putând fi atribuite unei persoane concrete. Pe de altă parte Deloitte a primit datele în ur...

Din 25 decembrie 2025 Regulamentul (UE) 2023/1115  European  privind punerea la dispoziție pe piața Uniunii și exportul din Uniune a anumitor produse de bază și produse asociate cu defrișările și degradarea pădurilor va intra în vigoare. IMM-uile vor avea o perioadă de acomodare până în iunie 2026, dată de la care li se vor aplica și lor aceste obligații. Regulamentul se referă la importul de carne de vită, cacao, cafea, ulei de palmier, cauciuc, soia și lemn. Pentru lemn, dispozițiile vor intra în vigoare abia din 2027. Cum multe din aceste produse sunt importate din China, sau au ca centru de procesare China, pot fi dificultăți la îndeplinirea obligației de a raporta (raportarea se face electronic) declarația pe proprie răspundere privind evaluarea conformității cu prevederile regulamentului pentru importuri. Această declarație impune furnizarea unor informații de geolocație privind proveniența bunurilor pentru care furnizorii din China pot ridica obiecțiuni în a pune datele...

Calea de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii judecătoreşti prin care prima instanţă ia act de renunţarea la judecata unei cereri formulate în cadrul procedurilor speciale reglementate de Codul de procedură civilă sau de legi speciale este recursul.  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent sa judece recursul în interesul legii - Decizie nr. 15/2025 din 30 iunie 2025 Photo by Saúl Bucio on Unsplash

 Prin Hotărârea nr. 712/2025 din 04 septembrie 2025 a Guvernului României a fost stabilit ca un număr de 300 de refugiați să fie primiți în România  prin relocare (2026-2027). Mult, puțin? Photo by The New York Public Library on Unsplash

  Folosirea datelor pentru antrenarea AI poate pune probleme din perspectiva drepturilor de autor. Folosirea unor baze de date sau alte surse de pe internet pentru antrenare poate să nască reclamații legate de utilizarea acestora fără drept. Pentru a ocoli această problemă se poate folosi o portiță legală: antrenați AI sub umbrela unei organizații care are dreptul să facă cerecetare științifică. Conform art. 3 din Directiva (UE) 2019/790  privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală extragerea  datelor în scopuri de cercetare științifică este legitimă. Photo by Igor Omilaev on Unsplash

  Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) pe 20 august a publicat primele două ordine în aplicarea OUG nr. 155/2024 privind instituirea unui cadru pentru securitatea cibernetică a reţelelor şi sistemelor informatice din spaţiul cibernetic naţional civil. Cui se aplică aceste obligații? OUG nr. 155/2024 are în anexă două tabele care arată cui se adresează. Un prim tabel „Sectoare cu importanță critică ridicată” se referă la sectoarele electricitate, petrol, gaze, sisteme de încălzire centralizată, hidrogen, transport aerian,operatori, aeroporturi, control trafic, servicii de întreținere, operatorii infrastructurii feroviare și transportatorii feroviari,   operatori din transportul pe apă, porturi, servicii de trafic maritim, autorități rutiere, operatori de sisteme de transport rutier inteligente, sectorul bancar, piața financiară, operatori de servicii de apă canalizare, operatori ai infrastructurii digitale, administrația publică centrală, operatori de servic...

Mai putin explicata  a fost DECIZIA Curții Constitiuționale nr. 208 din 9 aprilie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.23 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, în interpretarea dată prin Decizia nr.10 din 11 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept . Din titlu atrage atenția faptul că Curtea Constituțională, care ar trebui să se ocupe de constituționalitatea legilor, de fapt se războiește cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Ceea ce este „curat neconstituțional” ca să ne exprimăm în termeni din literatură, pentru că interpretarea și aplicarea legii e treabă instanțelor de judecată și nu intră în competența Curții Constituționale să facă un fel de control judiciar de legalitate la ceea ce a decis Înalta Curte de Casație și Justiție. Dar după ce s-au anulat alegeri de către Curtea Constituțională, faptul că dumneaei, Curtea Constituțională, se amestecă î...