Mai putin explicata a fost DECIZIA Curții Constitiuționale nr. 208 din 9 aprilie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.23 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, în interpretarea dată prin Decizia nr.10 din 11 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept .
Din titlu atrage atenția faptul că Curtea Constituțională, care ar trebui să se ocupe de constituționalitatea legilor, de fapt se războiește cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Ceea ce este „curat neconstituțional” ca să ne exprimăm în termeni din literatură, pentru că interpretarea și aplicarea legii e treabă instanțelor de judecată și nu intră în competența Curții Constituționale să facă un fel de control judiciar de legalitate la ceea ce a decis Înalta Curte de Casație și Justiție. Dar după ce s-au anulat alegeri de către Curtea Constituțională, faptul că dumneaei, Curtea Constituțională, se amestecă în treaba instanțelor de judecată e un amănunt cu totul banal și insignifiant.
Care este problema de drept? Înalta Curte de Casație și Justiție, într-o interpretare logică față de sistemul legal, a spus că dacă se anulează un act administrativ normativ (cele cu reguli generale, de tip lege), actele administrative individuale (cele date în favoarea unor persoane determinate) emise în aplicarea acelui act administrativ normativ, vor putea fi anulate la rândul lor, dacă, la data anulării actului administrativ normativ, exista deja un proces pe rol privind anularea actului administrativ individual.
Interesul din spatele acestei povești e unul foarte concret și cu multe milioane de euro în buzunare. Autorizațiile de construire (acte administrative individuale) se emit în baza unor planuri de urbanism (zonal), celebrele PUZ-uri, care sunt acte administrative normative.
Sunt destule situații în care autorizațiile de construire sunt emise în baza unor PUZ-uri care sunt la rândul lor ilegale, dar care dau un „parfum” de legalitate acelor autorizații de construire.
Cei interesați să se lupte cu proiecte imobiliare pe care le cred ilegale, în lumea reală, întâi atacă autorizația de construire. Cei care se apară vor invoca existența PUZ-ului. Cei care vor să se lupte mai departe sunt nevoiți să deschidă un nou proces privind PUZ-ul. Dacă se dovedește că PUZ-ul este ilegal vor putea să valorifice acea hotărâre și să o invoce în procesul privind anularea autorizației de construire.
Așa a interpretat lucrurile, destul de firesc, Înalta Curte.
Însă, Curtea Constituțională spune că nu e constituțional, că, adică, hotărârea de anulare a actului normativ nu produce efecte retroactiv, și autorizațiile de construire, date în baza unui PUZ ilegal, rămân valabile.
De fapt, Curtea Constituțională nu face decât să lase cetățenii fără căi reale de atac împotriva proiectelor imobiliare realizate pe baza unor PUZ-uri ilegale.
Pentru că, evident, nimeni nu face acțiuni împotriva unui PUZ așa, că se trezește el dimineața, ci pentru că are un interes concret legat de un proiect aprobat printr-o autorizație de construire concretă. Ba chiar, s-ar putea spune că o astfel de acțiune în justiție, fără justificarea unui interes concret, este lipsită de interes și respinsă ca atare.
Și chiar dacă ai face mai întâi o acțiune privind legalitatea unui PUZ, până se judecă aceea, sunt șanse mari ca să treacă termenele legale pentru formularea unei acțiuni împotriva autorizației de cosntruire. Și, cum timpul trece, se poate prea bine ca proiectul imobiliar să fie deja edificat, și...ați văzut multe imobile desființate după ce a fost anulată o autorizație de construire?
Photo by Sean Pollock on Unsplash
Comentarii