Treceți la conținutul principal

Convocarea adunarii generale a actionarilor (8). Data de referinta

Calitatea de actionar intr-o societate comerciala pe actiuni este un fenomen dinamic, actiunile fiind presupuse a fi titluri care circula frecvent intre detinatori. Astfel ca, prin convocator, trebuie sa se raspunda la intrebarea cine va fi in drept sa exercite drepturile aferente calitatii de actionar in cadrul adunarii generale, tinand seama de modificarile in structura actionariatului.
Astfel, apare ca obligatorie indicarea, in cadrul convocatorului, a datei de referinta. Data de referinta este acea data raportat la care se vor stabili actionarii care au dreptul sa participe la adunarea generala a actionarilor. In mod concret, actionarii inscrisi in registrul actionarilor la data de referinta vor fi actionarii care vor avea dreptul sa participe la adunarea generala.Data de referinta este o data stabilita arbitrar de catre consiliul de administratie/directorat. Desi textul art. 123 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale (LSC) prevede doar consiliul de administratie, respectiv directoratul, ca fiind in drept sa stabileasca aceasta data, o interpretare corecta a legii impune sa consideram ca in conditiile speciale in care adunarea generala a actionarilor este convocata de catre alte organe de conducere (cenzori, consiliul de supraveghere) acestea sunt in drept sa stabileasca data de referinta. De altfel, avem o situatie descrisa de lege in care data de referinta este stabilita de catre altcineva decat consiliul de administratie/directorat, si anume convocarea prin instanta de judecata (art. 119 alin. 3 LSC)Exista, insa, constrangerea ca data de referinta sa fie situata intre momentul publicarii convocatorului si data stabilita pentru desfasurarea sedintei adunarii generale a actionarilor. De notat, data stabilita pentru desfasurarea adunarii generale este data primei zile a convocarii.Desi textul vorbeste doar de publicare, acesta se aplica corespunzator in cazul convocarii prin corespondenta si anume data de referinta trebuie sa fie ulterioara expedierii corespondentei care contine convocarea.De asemenea, trebuie tinut seama ca data de referinta sa nu fie mai devreme de 60 de zile de data stabilita pentru desfasurarea adunarii generale a actionarilor.Lipsa datei de referinta conduce la nulitatea hotararilor adunarii generale a actionarilor. In lipsa datei de referinta, nu se pot determina persoanele care pot, legitim, sa exercite drepturile de actionar in adunare.Inscrierea datei de referinta, presupune respectarea acesteia. Ce se intampla, insa, daca in adunarea generala voteaza persoane care nu erau inscrise in registrul actionarilor la data de referinta sau daca alte persoane, desi inscrise, nu sunt lasate sa voteze? Problematica depaseste stricta referire la data de referinta, motivele pentru care se poate ajunge in astfel de situatii fiind diverse si nu cu necesitate legate de respectarea datei de referinta, dar se poate retine ca in cazul in care o persoana nu este lasata sa participe la adunarea generala, aceasta poate cere anularea hotararii adunarii generale. Este de retinut o nulitate relativa, deoarece in acest caz este un interes personal al actionarilor.In situatia in care voteaza persoane care nu au calitatea de actionar, se poate insa invoca nulitatea absoluta, deoarece regulile cu privire la respectarea cvorumului si majoritatii in adoptarea hotararilor de catre adunarea generala a actionarilor intereseaza toti actionarii.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...