Treceți la conținutul principal

Cum să alegem (corect) ofițerul de date personale

Photo by Sweet Ice Cream Photography on Unsplash
În numirea persoanei responsabile privind problemele de protecție a datelor personale există câteva tentații care pot constitui o capcană în alegerea corectă a ofițerului de date personale.

O primă tentație este să numim un șef de departament. De exemplu, șeful departamentului IT (care, nu-i așa, are cel mai mult de  a face cu prelucrarea datelor). E o soluție greșită. Una dintre condițiile numirii unui ofițer de protecția datelor este aceea a independenței sale. Însă o persoană cu responsabilitate de conducere, exercitând o autoritate în cadrul companiei, nu mai este independent, ci se presupune că se află într-un conflict de interese, el reprezentând autoritatea în cadrul companiei.

O altă tentație este aceea de a numi pe cineva de la departamentul juridic. Juriștii au dexteritate în a lucra cu reglementările complicate (și Regulamentul privind protecția datelor nu e ușor de interpretat și aplicat), deci, la prima vedere sunt cei mai nimeriți să se ocupe și de asta. Și aici răspunsul este nuanțat. Juriștii care sunt implicați în reprezentarea companiei în fața instanțelor, curților de arbitraj, diverselor jurisdicții administrative, etc.) nu se mai consideră că mai sunt independenți, aceștia fiind implicați în reprezentarea companiei. Dacă se alege soluția de a numi un jurist ca ofițer de date personale acesta trebuie să nu fie implicat în astfel de activități de reprezentare, altfel considerându-se că nu mai are calitatea de a fi independent.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...