Treceți la conținutul principal

Transparenta in prelucrarea datelor personale (6)

Photo by Craig Whitehead on Unsplash
O problemă importantă este aceea a momentului când trebuie făcute comunicările către persoana vizată.
În cazul în care datele sunt culese de la persoana vizată, cu consimțământul acesteia atunci datele informațiile legate de prelucrarea datelor trebuie prezentate chiar la momentul colectării datelor.
Dacă datele sunt culese prin observare de la persoana vizată (monitorizare video, monitorizare activitate online) de asemenea, informațiile trebuie puse la dispoziția persoanei vizate chiar la momentul colectării. De pildă, dacă există o supraveghere video de securitate, acest lucru trebuie anunțat prin însemne vizibile care să arate și cum pot fi obținute în mod practic și imediat informații despre politicile de prelucrare a datelor aplicabile.
Sunt și situații când datele provin din alte surse decât de la persoana vizată, anume de la alți operatori, din surse publice, de la baze de date comerciale, sau furnizate de terți.

Și în acest caz prelucrarea trebuie anunțată, în termen de o lună, su la data primei comunicări care are loc cu persoana vizată. De asemenea, dacă datele sunt comunicate către alte persoane, atunci persoana vizată trebuie informată imediat despre prelucrarea de date personale.
Termenul de o lună este un termen maxim. Recomandat este ca informarea să se facă cât mai repede posibil, pentru că în cazul în care un drept sau un interes al persoanei este afectat, lipsa comunicării către persoana vizată va putea fi considerată culpabilă, fie și dacă s-a respectat termenul de o lună, dacă operatul nu poate demonstra un motiv pentru care a ales momentul comunicării.

În cazul modificării datelor, nu există reguli explicite privind momentul când persoana vizată trebuie informată despre aceasta. Regula trebuie să fie în sensul că, atât mai importantă și mai de impact este modificarea, atât mai devreme aceasta trebuie anunțată. Pe cât posibil modificările , dacă au un impact major, trebuie anunțate chiar înainte de a fi operate. Însăși schimbările în politica de prelucrare a datelor trebuie anunțate, si pe cât posibil în avans.
O problemă o constituie prelucrări de date care sunt făcute în afara scopului inițial declarat. Uneori este greu de arătat ce fel de prelucrare este în cadrul scopului inițial și care nu.
De exemplu o librărie on line care are date despre clienții săi colectate în scopuri de marketing pentru vânzare cărți, va putea să le propună acestora și vânzarea de ebook-uri sau CD-uri, fiind genul de produse pentru care un consumator se pate aștepta că fac parte din oferta unei librării. În schimb lista de clienți nu va putea fi folosită pentru a le oferi clienților oferte de vacanțe, de exemplu. În acest caz trebuie solicitat un nou consimțământ, pentru acest gen de prelucrare de date.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...