Treceți la conținutul principal

Nomadul digital


 Autoritățile speră să atragă nomazii digitali în România aducând modificări Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România prin Legea nr. 22/2022.

Nomadul digital este definit ca  străinul care este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României şi care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor sau care deţine o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi poate desfăşura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.


Pentru obtinerea vizei de lungă durată trebui prezentate următoarele acte:


 a) prezintă, în original, alături de traducere autentificată în limba română, contractul de muncă încheiat cu o companie înregistrată în afara României, prin care să facă dovada prestării de servicii la distanţă, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, sau dovada administrării la distanţă şi prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor a unei companii înregistrate de cel puţin trei ani la data solicitării vizei de acesta în afara României;  

   b) prezintă un document în original, alături de traducere autentificată în limba română, eliberat de compania înregistrată în afara României cu care are încheiat un contract de muncă ori de compania înregistrată în afara României pe care străinul o deţine, prin care să fie prezentate toate datele de identificare şi de contact ale companiei, precum şi domeniul de activitate al acesteia, participarea străinului în companie şi informaţii privind reprezentanţii legali ai companiei;  

   c) prezintă o scrisoare de intenţie, în original, alături de traducere autentificată în limba română, prin care străinul detaliază scopul deplasării în România şi activităţile pe care intenţionează să le desfăşoare pe teritoriul României;  

   d) prezintă, în original, un document apostilat sau supralegalizat, după caz, alături de traducere autentificată, în limba română, eliberat de instituţia de specialitate a administraţiei publice centrale sau locale competente, de la locul de rezidenţă fiscală, prin care să fie atestat faptul că, la data solicitării vizei, străinul angajat sau, după caz, compania pe care o deţine are achitate la zi impozitele, taxele şi alte contribuţii obligatorii, precum şi că nu este înregistrat cu acte şi fapte care au sau au avut ca efect evaziunea fiscală şi frauda fiscală;  

   e) prezintă rezervarea unui bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde, documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport şi dovada itinerariului, în cazul conducătorilor auto;  

   f) prezintă dovada asigurării medicale pe întreaga perioadă de valabilitate a vizei, valabilă pe teritoriul României şi cu acoperire în cuantum de cel puţin 30.000 euro;  

   g) prezintă dovada mijloacelor de întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată, în cuantum de cel puţin trei ori câştigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum şi pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;  

   h) prezintă dovada asigurării condiţiilor de cazare;  

   i) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, apostilat sau supralegalizat, după caz, şi tradus în formă autentică, în limba română, eliberat de autorităţile din ţara de origine şi, dacă este cazul, din statul în care străinul este rezident legal şi în care obţine venituri din prestarea contractului de muncă la o companie înregistrată în afara României sau din activităţi desfăşurate printr-o companie înregistrată de acesta în afara României, prin care să se facă dovada că nu există înregistrări ale unor fapte de natură penală;  

   j) prezintă autorităţilor române competente alte documente doveditoare pe care acestea le solicită, în mod adiţional faţă de cele prevăzute la lit. a)-i)."  

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Big Mac... dar nu cu carne de pui

 Ținând seama de notorietatea mărcii este interesant cazul  T-58/23 soluționat recent de instanțele europene, după parcurgerea tuturor etapelor de jurisdicție. O companie irlandeză    Supermac’s, a cerut înregistrarea mărcii Big Mac inclusiv pentru produse de tip hamburger. Cum e ușor de presupus,  McDonald’s International Property Company, Ltd., deținătorul mărcii Big Mac, s-a opus la această cerere. În final, însă, instanțele europene au reținut că opoziția nu este întemeiată în ce privește produsele conținând carne de pui, pentru că, deținătorul mărcii nu a făcut dovada că ar fi utilizat această marcă pentru produse din carne de pui. Iată că până și o marcă extrem de cunoscută precum Big Mac trebuie să treacă testul utilizării efective pentru a putea fi invocată protecția legală. 

V-ati dat datele medicale în timpul pandemiei? Guvernul le va păstra pentru toată durata vieții

Photo by Daniel Schludi on Unsplash  Guvernul României a emis Ordonanța nr.7/2025 pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii. care printre altele la art. V vine cu o reglementare care își bate joc de tot ce înseamnă protecția datelor personale.  Și anume: „În vederea raportării şi supravegherii evoluţiei bolilor transmisibile, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale dezvoltă o nouă aplicaţie care va prelua toate datele înregistrate în aplicaţia informatică «Corona-forms».. .” Mai țineți minte că atunci când v-ați vaccinat sau vă făceați analize privind SARS-COVID semnați niște documente în care toată lumea se jura că datele dumneavoastră personale vor fi prelucrate numai în scopurile legate de combaterea pandemiei? Ei, uite că onorat guvernul s-a răzgândit și va prelua aceste date într-o altă aplicație, deși nu i-ați dat nicidecum acordul să facă asta, și nici ...

ANRE și GDPR, sau baba și ...

Photo by Claudio Schwarz on Unsplash Ordinul nr. 26/2025 privind modificarea şi completarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 6/2025 ne demonstrează modul „după ureche” de aplicare al  GDPR la nivelul autorităților publice.  Onorabila Autoritate, care se poate mândri cu performanța de a reglementa piața cu unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, dovedește că nici la GDPR nu se prea pricepe.  Prin Ordinul mai sus citat, Autoritatea publică un model de formular de consimțământ pentru prelucrarea datelor personale, care ar trebui semnat de asociații și/sau administratorii unor entități reglementate de acea autoritate. Dar, în mod evident, această prelucrare a datelor personale este una care se realizează în temeiul unei obligații legale, pentru că așa cer normele ANRE, să fie prelucrate ...