Treceți la conținutul principal

Măsuri procedurale


Legea nr. 220/2022 privind valorificarea adaptată a unor măsuri dovedite benefice pentru instituţiile din domeniul justiţiei instituite pe perioada stării de alertă declarate în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19
 

 


CAPITOLUL II

Dispoziţii aplicabile cauzelor civile 

  

   Art. 2. -   (1) În cauzele civile, când este posibil, cu acordul părţilor, instanţele judecătoreşti pot hotărî ca şedinţele de judecată să se desfăşoare prin mijloace de telecomunicaţie audiovizuală care permit verificarea identităţii părţilor şi garantează securitatea, integritatea, confidenţialitatea şi calitatea transmisiunii, dispunând măsurile necesare în acest scop.  

   (2) Citaţia va cuprinde menţiunea că şedinţa de judecată se va desfăşura prin mijloace de telecomunicaţie audiovizuală, intervalul orar orientativ al strigării cauzei, precum şi modalitatea tehnică de acces şi de autentificare. Când este cazul, părţile vor fi înştiinţate şi telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigură transmiterea înştiinţării şi confirmarea primirii acesteia despre desfăşurarea şedinţei de judecată prin mijloace de telecomunicaţie audiovizuală, chiar dacă au termenul în cunoştinţă.  

   (3) Dacă este posibil, la solicitarea instanţei învestite cu soluţionarea cauzei, instanţa în a cărei circumscripţie este situată localitatea în care se află părţile, reprezentanţii părţilor sau alţi participanţi la proces asigură, cu acordul acestora, echipamentele audio-video necesare participării lor la şedinţele de judecată prin mijloacele prevăzute la alin. (1) şi procedează la identificarea persoanelor menţionate, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale, printr-un judecător desemnat de preşedintele instanţei. Instanţa care asigură echipamentele este o instanţă egală în grad cu instanţa învestită cu soluţionarea cauzei sau chiar mai mică în grad, dacă în acea localitate nu există o instanţă de acelaşi grad; în acest caz, încheierile de şedinţă specifice procedurii comisiei rogatorii nu se întocmesc.  

   (4) Cel care asistă sau reprezintă partea, traducătorul sau interpretul poate participa la şedinţa de judecată desfăşurată prin mijloacele prevăzute la alin. (1), chiar fără a fi prezent fizic lângă parte.  

   Art. 3. -   (1) Pentru judecarea proceselor, instanţele judecătoreşti, ţinând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeaşi zi.  

   (2) Lista proceselor întocmită pentru fiecare şedinţă de judecată va cuprinde, de regulă, şi intervalele orare orientative pentru strigarea fiecărei cauze în parte, citaţia cuprinzând menţiunea corespunzătoare. Când este posibil, judecătorul fixează şi intervalul orar orientativ pentru primul termen de judecată.  

   Art. 4. -   (1) Când este posibil, instanţele judecătoreşti procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. Tot astfel, instanţa va putea, în tot cursul procesului, să solicite părţilor datele necesare pentru comunicarea actelor de procedură în aceleaşi condiţii.  

   (2) Când este posibil, cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum şi orice alte acte de procedură adresate instanţei, pentru care legea prevede condiţia formei scrise şi care nu se depun direct în şedinţă, se transmit prin mijloace electronice.  

   (3) Când este posibil, părţile vor fi înştiinţate telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigură transmiterea înştiinţării şi confirmarea primirii acesteia despre pronunţarea hotărârilor judecătoreşti prin modalităţile prevăzute de lege. Dispoziţiile privind comunicarea hotărârilor judecătoreşti, potrivit legii, rămân aplicabile.  

   Art. 5. -   Amânarea judecării cauzelor poate fi dispusă la cerere, în situaţia în care partea interesată se află în izolare, în carantină sau este spitalizată, potrivit legii, în contextul pandemiei de COVID-19. Când instanţa respinge cererea de amânare a judecăţii în considerarea necesităţii de a soluţiona cauza, va amâna, la cererea părţii sau din oficiu, pronunţarea în vederea depunerii de concluzii scrise.  

   Art. 6. -   În aplicarea dispoziţiilor art. 147 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când este posibil, dosarul cauzei se trimite instanţei delegate în format electronic. Împiedicarea funcţionării instanţei este adusă la cunoştinţă prin afişare la sediul instanţei, precum şi prin publicare pe portalul instanţelor de judecată http://portal.just.ro şi pe site-ul Ministerului Justiţiei.  

   Art. 7. -   Când este posibil, prin grija instanţei, şedinţele de judecată publice se transmit în direct, prin mijloace audio-video care garantează securitatea, integritatea şi calitatea transmisiunii, pe portalul instanţelor de judecată. Dispoziţiile art. 213 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rămân aplicabile.  

   Art. 8. -   Dispoziţiile titlului X al cărţii a VI-a din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată şi alte venituri accesorii, nu depăşeşte suma de 50.000 lei la data sesizării instanţei.  

   Art. 9. -   În cursul executării silite, când este posibil, executorii judecătoreşti procedează la comunicarea actelor de procedură în format electronic, potrivit legii.  

   Art. 10. -   (1) Activitatea de judecată, de executare silită, precum şi activitatea profesiilor din domeniul justiţiei se desfăşoară cu observarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autorităţile cu atribuţii în domeniu, urmărindu-se cu prioritate asigurarea prevenţiei şi reducerea riscului de îmbolnăvire.  

   (2) Instanţa veghează la desfăşurarea în condiţii optime a procedurii, cu respectarea principiilor fundamentale şi a celorlalte reguli aplicabile procesului civil.


  

CAPITOLUL III

Dispoziţii aplicabile în domeniul insolvenţei 

  

   Art. 11. -   (1) Debitorul aflat în stare de insolvenţă la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care ajunge în stare de insolvenţă într-o perioadă de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi poate să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, fără a avea însă obligaţia de a introduce această cerere. La cererea adresată tribunalului va fi ataşată dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenţia de deschidere a procedurii insolvenţei.  

   (2) Dispoziţiile art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile pe perioada prevăzută la alin. (1), prima zi ulterioară acestei perioade fiind data de la care începe să curgă termenul de 30 de zile pe care acestea îl prevăd. Corelativ până la aceeaşi dată, nu sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 66 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.  

   Art. 12. -   În cazul debitorilor care depun o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei într-o perioadă de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cerere admisă de instanţa competentă, durata iniţială de executare a planului de reorganizare, prevăzută la art. 133 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii, fără a depăşi o durată totală a derulării planului de 5 ani, şi a modificării planului de reorganizare, în mod corespunzător, în condiţiile art. 139 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Divorţul administrativ - procedură

Prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă se detaliază noua procedura administrativă a divorţului. Ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi. Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor, potrivit modelului prevăzut în anexa hotărârii. În cererea de divorţ fiecare dintre soţi declară pe propria răspundere că: a) este de acord cu desfacerea căsătoriei; b) nu are copii minori cu celălalt soţ, născuţi din căsătorie sau adoptaţi împreună cu acesta; c) nu este pus sub interdicţie; d) nu a mai solicitat altor...