Treceți la conținutul principal

Design sau copyright

Photo by Edho Pratama on Unsplash
Într-o recentă speță de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cazul Kwantum v. Vitra, Curtea a sustinut nu numai că designul unor scaune poate fi protejat prin copyright- drept de autor, dar acesta poate fi protejat chiar și acolo unde acesta nu este protejat astfel în țara de origine a creaței. În cazul de față era vorba de un design creat de doi creatori,Charles and Ray Eames, cetățeni americani, care realizaseră acest design pentru o competiție lansată de New York Museum of Modern Art în 1948. Datorită specificului legislației americane acestea nu obținuseră protecția în Statele Unite pentru copyright. Curtea europeană a opinat că dreptul uniunei nu permite o limitare a protecției cu drept de copyright condiționat de acordarea acestei protecții în teritoriul de origine.

Trebuie amintit că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a acordat în mod constant protecție sub legislația dreptului de autor creațiilor de artă aplicată.

Astfel, în 2006 în cazul Flos SpA , a recunoscut dreptul de protecție sub legislația dreptului de autor pentru modelul unei lămpi. Aceeași poziție a fost exprimată și în cazul Cofemel v G-Star Rawdin 2017, caz care implica pretinsa copiere a unor modele vestimentare.

Abordarea CJUE este des criticată, pentru că în fapt face fără aplicare regimul juridic al protecției designului (dreptul de autor are o protecție mai mare în timp). Din punct de vedere economic este discutabil dacă protecția acordată unor bunuri care sunt vândute pe piață, în serie, merită o protecție atât de îndelungată, care în mod evident limitează concurența.

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe