Treceți la conținutul principal

Dreptul la despăgubiri în GDPR- Curtea Europeană are o interpretare restrictivă


Dreptul la despăgubiri în GDPRa fost interpretat de Curtea de Judtiție a Uniunii Europene într-o manieră ce poate fi apreciată restrictivă în cazul C‑655/23 privind o întrebare preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție, Germania), prin decizia din 26 septembrie 2023, primită de Curte la 7 noiembrie 2023, în procedura IP împotriva Quirin Privatbank AG.

1)      Dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)

trebuie interpretate în sensul că

nu prevăd în beneficiul persoanei vizate de prelucrarea ilegală a datelor cu caracter personal, în ipoteza în care această persoană nu solicită ca datele sale să fie șterse, o cale de atac judiciară care să îi permită să obțină cu titlu preventiv obligarea operatorului să se abțină de la efectuarea pe viitor a unei noi prelucrări ilegale. Totuși, aceste dispoziții nu împiedică statele membre să prevadă o astfel de cale de atac în ordinile lor juridice respective.

2)      Articolul 82 alineatul (1) din Regulamentul 2016/679

trebuie interpretat în sensul că

noțiunea de „prejudiciu moral” care figurează în această dispoziție include sentimente negative resimțite de persoana vizată ca urmare a unei transmiteri neautorizate a datelor sale cu caracter personal către o parte terță, precum teama sau supărarea, care sunt cauzate de o pierdere a controlului asupra acestor date, de o potențială utilizare abuzivă a acestora sau de o compromitere a reputației sale, cu condiția ca persoana vizată să demonstreze că resimte astfel de sentimente, cu consecințele lor negative, din cauza încălcării în discuție a acestui regulament.

3)      Articolul 82 alineatul (1) din Regulamentul 2016/679

trebuie interpretat în sensul că

se opune ca gradul de gravitate a faptei culpabile săvârșite de operator să fie luat în considerare în scopul evaluării despăgubirii pentru un prejudiciu moral datorate în temeiul acestui articol.

4)      Articolul 82 alineatul (1) din Regulamentul 2016/679

trebuie interpretat în sensul că

se opune ca împrejurarea că persoana vizată a obținut în temeiul dreptului național aplicabil un ordin de abținere de la repetarea unei încălcări a acestui regulament, opozabil operatorului, să fie luată în considerare pentru a se reduce întinderea despăgubirii pecuniare pentru un prejudiciu moral datorate în temeiul acestui articol sau, a fortiori, pentru a se înlocui această despăgubire.


Photo by cody reed on Unsplash

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Divorţul administrativ - procedură

Prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă se detaliază noua procedura administrativă a divorţului. Ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi. Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor, potrivit modelului prevăzut în anexa hotărârii. În cererea de divorţ fiecare dintre soţi declară pe propria răspundere că: a) este de acord cu desfacerea căsătoriei; b) nu are copii minori cu celălalt soţ, născuţi din căsătorie sau adoptaţi împreună cu acesta; c) nu este pus sub interdicţie; d) nu a mai solicitat altor...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...