Treceți la conținutul principal

DSA și GDPR (continuare- art. 7 DSA)


Conform proiectului de Linii directoare publicate de Comitetul European pentru Protecția Datelor (EDPB) privind interacțiunea dintre Regulamentul privind Serviciile Digitale (DSA) și Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) (Liniile directoare preliminare, publicate pe 12 septembrie 2025), există o serie de obligații de răspundere și conformitate aplicabile tuturor Furnizorilor de Servicii Intermediare (ISP).

1. Principii Generale privind Răspunderea și Supravegherea

Distincția Operator/Persoană Împuternicită: Definițiile tradiționale de operator (controller) și persoană împuternicită (processor) din GDPR se aplică ISP-urilor atunci când desfășoară orice activități legate de DSA.

Toate ISP-urile care fac obiectul DSA sunt considerate operatori atunci când determină scopurile și mijloacele prelucrării oricăror date cu caracter personal.

Sunt considerate persoane împuternicite atunci când prelucrează date în numele și conform instrucțiunilor unui operator. 

ISP-urile trebuie să asigure conformitatea cu ambele regimuri (GDPR și DSA) în orice activități care se suprapun.

ISP-urile pot fi supravegheate de Coordonatorii Naționali ai Serviciilor Digitale (DSCs) și de Comisia Europeană (EC) pentru conformitatea cu DSA.

Pentru conformitatea cu GDPR, ISP-urile sunt supravegheate de Autoritățile de Protecție a Datelor (DPAs) relevante.

DSCs, EC și DPAs sunt obligate să coopereze pentru a se asigura că obligațiile ISP-urilor sunt clare.

2. Obligații privind Investigațiile Voluntare din Inițiativă Proprie (Articolul 7 DSA)

ISP-urile pot beneficia de exonerarea de răspundere prevăzută la articolele 4, 5 și 6 din DSA (mere conduit, caching, hosting)  pentru faptul că efectuează, cu bună-credință și diligență, investigații voluntare din proprie inițiativă sau adoptă alte măsuri menite să detecteze, să identifice și să elimine conținutul ilegal sau să blocheze accesul la acesta.

Evaluarea Impactului asupra Protecției Datelor (DPIA - Art. 35 GDPR): Activitățile tuturor ISP-urilor desfășurate în temeiul Articolului 7 DSA sunt susceptibile să necesite o DPIA (Evaluare a Impactului asupra Protecției Datelor) în temeiul Articolului 35 GDPR. EDPB consideră că acest lucru este valabil deoarece aceste activități pot îndeplini criterii precum evaluarea sau punctarea, luarea de decizii automate cu efecte juridice sau similare semnificative și monitorizarea sistematică.

Minimizarea Datelor și Protecția prin Proiectare (Art. 5 și 25 GDPR): Atunci când ISP-urile antrenează sau utilizează modele automate (de exemplu, instrumente de învățare automată) pentru detectarea conținutului ilegal, ele trebuie să limiteze prelucrarea datelor cu caracter personal "în măsura în care este posibil".

De asemenea, trebuie să demonstreze conformitatea cu principiile GDPR, în special minimizarea datelor și protecția datelor începând cu momentul conceperii și în mod implicit (data protection by design and default), ori de câte ori sunt prelucrate date cu caracter personal.

Atunci când prelucrarea datelor cu caracter personal este necesară pentru identificarea conținutului ilegal, EDPB identifică următoarele baze legale ca fiind cele mai adecvate pentru operatori:

- Interesul Legitim (Articolul 6 alineatul (1) litera (f)): Aplicabil în contextul măsurilor voluntare din inițiativă proprie pentru detectarea, identificarea, eliminarea (sau dezactivarea accesului la) conținutul ilegal;

- Obligația Legală (Articolul 6 alineatul (1) litera (c)): Aplicabilă în cazul în care există "obligații legale specifice în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern al statului membru" pentru ca ISP-urile să detecteze și să abordeze conținutul ilegal. Exemple includ identificarea și eliminarea lucrărilor protejate prin drepturi de autor, răspunsul la cererile privind dreptul la ștergere (Art. 17 GDPR) sau răspunsul la ordinele de a acționa împotriva conținutului ilegal sau de a furniza informații;

- Prelucrarea Automată (Articolul 22 GDPR): În cazul în care prelucrarea datelor cu caracter personal pentru detectarea și eliminarea conținutului ilegal implică automatizare, se aplică Articolul 22 alineatul (1) din GDPR. Prelucrarea este interzisă în cazul în care: (i) nu există intervenție umană; (ii) intervenția umană nu este semnificativă; sau (iii) o persoană se bazează puternic pe recomandarea algoritmică generată de sistem atunci când decide să elimine conținutul. ISP-urile trebuie să verifice dacă pot beneficia de excepțiile de la această interdicție stabilite la Articolul 22 alineatul (2) GDPR.

Transparența (Art. 12-14 GDPR, Art. 15 DSA): ISP-urile, în calitate de operatori de date, trebuie să asigure transparența față de persoanele vizate în legătură cu orice prelucrare pe care o pot efectua în scopurile Articolului 7 DSA. Nivelul de transparență ar trebui să fie la standardul GDPR (Articolele 12-14).

Photo by Luke Chesser on Unsplash

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...