Treceți la conținutul principal

DSA și GDPR (continuare- art.38 DSA)

 


Articolul 38 din DSA impune obligații suplimentare specifice pentru Furnizorii de Platforme Online Foarte Mari (VLOPs) și Motoarele de Căutare Online Foarte Mari (VLOSEs), pe lângă cele generale prevăzute la Articolul 27 din DSA.

1. Interacțiunea cu Articolul 27 DSA și Profilarea

Articolul 38 din DSA se aplică în plus față de (în completarea) cerințelor prevăzute la Articolul 27 din DSA.

• Opțiune fără Profilare: Furnizorii de VLOPs și VLOSEs care utilizează sisteme de recomandare trebuie să ofere, pentru fiecare dintre sistemele lor de recomandare, cel puțin o opțiune care nu se bazează pe crearea de profiluri, conform definiției de la Articolul 4 punctul 4 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR).

Sistemul de recomandare este definit de DSA ca fiind un sistem automatizat, parțial sau integral, utilizat de platformele online pentru a prezenta conținut utilizatorilor într-o anumită ordine sau cu o anumită proeminență.

Profilarea implică utilizarea datelor cu caracter personal pentru a evalua anumite aspecte personale ale unei persoane fizice, cum ar fi interesele și preferințele, în scopuri de predicție.

2. Condiții de Prezentare și Minimizarea Datelor

EDPB subliniază că prezentarea opțiunilor trebuie să respecte principiile GDPR, în special Articolul 5 alineatul (1) litera (c) (Principiul Minimizării Datelor) și Articolul 25 (Protecția Datelor Încă din Faza de Proiectare și Implicită).

• Accesibilitatea Opțiunilor: Opțiunile (cele bazate pe profilare și cele care nu se bazează pe profilare) ar trebui să fie ușor accesibile de pe interfața online pe care sunt prezentate recomandările.

• Prezentarea Egală (Non-Nudging): Furnizorii de VLOPs și VLOSEs ar trebui să prezinte ambele opțiuni în mod egal la prima utilizare a serviciului și nu ar trebui să încurajeze (să "nudge") destinatarul serviciului să selecteze opțiunea bazată pe profilare.

• Profilarea pe Bază de Opt-in: Furnizorii pot utiliza un sistem de recomandare bazat pe profilare numai după ce utilizatorul a ales (a optat) pentru această opțiune.

• Interdicția Colectării de Date Suplimentare: Atunci când opțiunea care nu se bazează pe profilare este activă, furnizorul platformei online nu poate continua în mod legal să colecteze și să prelucreze date cu caracter personal în scopul profilării utilizatorului, pentru recomandări viitoare (de exemplu, pentru a fi pregătit în cazul în care utilizatorul alege ulterior opțiunea bazată pe profilare).

• Dacă un utilizator alternează între cele două versiuni ale sistemului de recomandare (cea bazată pe profilare și cea fără profilare), utilizatorul nu ar trebui să fie profilat în timpul utilizării versiunii care nu se bazează pe profilare.

Photo by Laura Chouette on Unsplash


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...