Treceți la conținutul principal

Transferul atribuțiilor către directori în societatea pe acțiuni


Conform reglementărilor din Legea societăților nr. 31/1990, atunci când are loc o delegare a conducerii, puterea de reprezentare a societății față de terți se transferă către directorul general.

Într-o societate pe acțiuni organizată în sistemul unitar (cu Consiliu de Administrație), Consiliul de Administrație (CA) are posibilitatea de a delega conducerea societății unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. În situația în care Consiliul de administrație deleagă directorilor atribuțiile de conducere a societății în conformitate cu prevederile legale, puterea de a reprezenta societatea aparține directorului general. (art. 143 din Legea nr. 31/1990)

Deși puterea generală de reprezentare în raporturile cu terții revine directorului general în urma delegării, Consiliul de Administrație păstrează o atribuție specifică de reprezentare: Consiliul de administrație păstrează atribuția de reprezentare a societății în raporturile cu directorii. Prin urmare, în raporturile cu terții (cu excepția directorilor înșiși, care devin mandatați ai CA), reprezentarea societății nu mai este exercitată de administratori, ci de directorul general.(art. 143 indice 2 alin. (4) ). Astfel, administratorii nu pot să mai semneze acte care să angajeze societatea în raport cu terții sau autoritățile în numele societății, cu excepțiile prevăzute de lege (în relația cu directorii).

Trebuie remarcat că unele categorii de societăți sunt obligate să apeleze la acest sistem. Toate societățile care au obligația legală de a asigura auditarea situațiilor financiare au și obligația de a aplica acest tip de administrare.

Trebuie, însă, avut în vedere că nu orice persoană care are titulatura funcției „director” este un director în înțelesul dispozițiilor mai sus menționate. Trebuie să reiasă fără echivoc că atribuțiile de reprezentare ale societății sunt delegate către acea persoană, sau mai multe persoane dacă este un organism colegial format din directori, caz în care se numește un director general. Acest director, directori sau director general, după caz, nu pot fi angajați ai societății cu contract de muncă.

Photo by Alvaro Reyes on Unsplash

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe