Treceți la conținutul principal

Noul Cod al amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor. PUD

Potrivit Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor  Proiectul urbanistic de detaliu (PUD) reprezintă instrumentul de proiectare urbană cu caracter de detaliere specifică.

PUD este documentația prin care se asigură condițiile de amplasare, dimensionare, conformare și servire edilitară a unuia sau mai multor obiective de investiții. Acesta are rolul de a corela noile construcții cu funcțiunea predominantă a zonei și cu vecinătățile imediate.

Proiectul urbanistic de detaliu poate fi atât act administrativ cu caracter normativ, cât şi act administrativ individual, în funcţie de caracteristicile acestuia. (Art. 110)


Prin intermediul PUD se studiază și se detaliază următoarele elemente:

Relațiile funcționale și estetice cu vecinătatea (edificabilul maxim și tratarea arhitectural-volumetrică);

Compatibilitatea funcțiunilor și modul de conformare a clădirilor, amenajărilor și plantațiilor;

Căile de acces și circulațiile auto/pietonale, inclusiv racordarea la drumurile publice în funcție de traficul din zonă;

Amplasarea dotărilor necesare: locuri de parcare, platforme de deșeuri, locuri de joacă, parcuri sau terenuri de sport;

Restricțiile sau interdicțiile generate de zonele de protecție sau siguranță pentru investiții publice;

Circulația juridică a terenurilor în raport cu investițiile publice propuse.


PUD se elaborează, în principal, pentru detalierea amănunțită a prevederilor din PUG sau PUZ ori pentru investiții în energie regenerabilă în intravilan.

Totuși, PUD poate fi inițiat și pentru modificarea reglementărilor superioare (PUG/PUZ) în următoarele condiții :

Terenuri cu geometrie neregulată în interiorul zonelor construite;

Neîndeplinirea condițiilor minime de suprafață sau front stradal, dacă abaterea este sub 10% față de valorile stabilite;



Necesitatea acoperirii unor calcane vizibile sau alinierea la cornișe existente;

Cazuri particulare prevăzute expres în regulamentele locale aferente PUG/PUZ;

Extinderea clădirilor publice pentru conformarea la reglementări tehnice;

Stabilirea amplasamentului pentru stații de metrou sau puncte de trecere a frontierei, dacă nu există un PUZ;

Amenajarea și sistematizarea intersecțiilor pentru străzi de categoria a III-a și a IV-a.


PUD poate opera modificări exclusive privind amplasarea clădirilor, indicatorii urbanistici (mărirea POT sau CUT cu maximum 20%, o singură dată) sau realizarea unei singure parcelări în maximum 12 loturi pentru locuințe individuale.

Clasificarea străzilor este conform Ordonanței Guvernului nr. 43/1997. Aceste categorii reflectă importanța și volumul de trafic:

Categoria I (Magistrale): Străzi care asigură preluarea fluxurilor majore ale orașului, făcând legătura cu căile de comunicare teritoriale (intrări/ieșiri principale din localitate). Pe parcelele care constituie frontul acestor străzi, PUD poate justifica mărirea indicatorilor urbanistici (POT/CUT).

Categoria II (De legătură): Străzi care fac legătura între zonele principale funcționale ale localității (ex: zone rezidențiale cu zone industriale sau centre de afaceri). Similar categoriei I, frontul acestor străzi permite anumite derogări prin PUD pentru punerea în valoare a perspectivelor.

Categoria III (Colectoare): Străzi care adună traficul din zonele de locuit (de la străzile de categoria IV) și îl dirijează către străzile de legătură sau magistrale.

Categoria IV (De deservire locală): Străzi situate în interiorul zonelor rezidențiale sau funcționale, asigurând accesul direct la imobile.

 Pentru locuințele unifamiliale situate pe străzi de categoria III și IV care nu generează trafic excedentar (sub 5 mașini mici/zi) și sunt la distanță de intersecții, nu este necesar avizul poliției rutiere. De asemenea, PUD este obligatoriu pentru sistematizarea intersecțiilor între străzile din aceste două categorii inferioare.

Illustration by Alghozy on Unsplash

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...