Treceți la conținutul principal

Noul Cod al amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor. Când este nevoie de PUZ și PUD?


 Dacă în articolele anterioare arătam că PUZ și PUD au rolul de a modifica sau detalia reguli reguli de urbanism generale, Codul, atunci când reglementează emiterea autorizației de construire (sau desființare) pare a interpreta aceste situații foarte extensiv, în fapt realizarea de PUD sau PUZ fiind regula pentru obținerea unei autorizații și doar în mod excepțional se poate face vreo lucrare altfel. Art. 252 din Cod spune că pot fi realizate fără necesitatea elaborării unei noi documentaţii de urbanism, în baza unei autorizaţii de construire, a unei notificări sau fără formalitate lucrări de construire/desfiinţare pentru: . 

   a) lucrări de modificare, de reparare, de protejare, de consolidare, de restaurare, de conservare sau reconstruire a clădirilor de orice fel, cu condiţia menţinerii aceleiaşi funcţiuni, a suprafeţei construite la sol şi a volumetriei acestora;  

   b) lucrări de reparare privind căi de comunicaţie, lucrări de întreţinere şi reparaţii infrastructuri fizice aferente reţelelor de comunicaţii electronice, dotări tehnico-edilitare şi altele asemenea, fără modificarea traseului şi, după caz, a funcţionalităţii acestora;  

   c) lucrări de reparare privind împrejmuiri, mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri şi grădini publice, pieţe pietonale, locuri de joacă pentru copii, zone pentru fitness şi altele asemenea;  

   d) lucrări de cercetare şi de prospectare a terenurilor, foraje şi excavări necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice pentru exploatări de cariere, balastiere, sonde de gaze şi petrol, capacităţi de producere a energiei electrice şi a hidrogenului din surse regenerabile, precum şi alte exploatări;  

   e) organizarea de tabere de corturi;  

   f) lucrări de amenajare pentru funcţionalizarea podurilor, clădirilor existente, chiar dacă acestea conduc la depăşirea coeficientului de utilizare a terenului - CUT reglementat în zonă;  

   g) unele obiective de investiţii pe terenurile agricole din extravilan;

   h) lucrări la construcţiile, amenajările şi instalaţiile la obiectivele militare, precum şi cele realizate în scopul îndeplinirii atribuţiilor specifice instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale;  

   i) lucrări de construire a capacităţilor de producere şi stocare a energiei electrice şi a hidrogenului din surse regenerabile, situate în extravilanul localităţilor, inclusiv staţii de transformare, cabluri şi instalaţiile pentru racordarea acestora la reţeaua electrică de interes public. Pentru capacităţile de producere care nu sunt realizate pentru autoconsum, situate în intravilan, soluţia şi relaţiile cu vecinătăţile se vor studia şi detalia pe baza unui proiect urbanistic de detaliu.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...