Treceți la conținutul principal

Noul Cod al amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor. Studii necesare pentru PUZ


Potrivit Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) presupune întocmirea mai multor categorii de studii, de la cele obligatorii pentru orice documentație, până la studii specifice în funcție de complexitatea zonei sau inițiatorul proiectului.

Pentru orice PUZ, este obligatorie elaborarea cel puțin a următoarelor studii de fundamentare (Art. 71):

Studiul topografic;

Studiul geotehnic;

Studiul socioeconomic și privind echipamentele publice necesare;

Studiul de contribuție la tranziția către neutralitate climatică;

Studiul privind circulația juridică a terenurilor. Acest studiu integrează costurile estimative (conform grilelor notariale) și resursele de teren necesare pentru obiectivele de utilitate publică.

În funcție de necesitățile zonei studiate, se întocmesc studii tehnice care devin parte integrantă din PUZ (Art. 71 și 72):

Studiul de soluție pentru infrastructura tehnico-edilitară și infrastructura de acces: este obligatoriu pentru zonele în care este necesară extinderea, modernizarea sau introducerea de rețele edilitare.

Studiul de soluție privind căile de comunicații și transporturile: este obligatoriu atunci când este necesară realizarea sau modernizarea infrastructurii de circulație.

Evaluarea strategică de mediu (Art. 101)

Elaborarea, actualizarea sau modificarea unui PUZ este supusă obligatoriu procedurii de evaluare strategică de mediu, care trebuie finalizată înainte de aprobarea documentației.

În funcție de specificul operațiunii urbanistice sau al zonei (ex: zone protejate, zone de risc), autoritatea locală poate solicita prin certificatul de urbanism sau prin avizul de inițiere și alte studii de specialitate cu caracter analitic sau prospectiv.

 De exemplu:

În cazul restructurării urbane, este necesar un studiu de fezabilitate specific, care include analize sociodemografice, studii de piață și evaluări de costuri.

Pentru zonele cu monumente istorice, se pot solicita studii istorice de fundamentare.

Toate studiile de fundamentare trebuie să se bazeze pe date actualizate, cu o vechime de maximum 3 ani față de data elaborării.

Illustration by Alghozy on Unsplash


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...