Treceți la conținutul principal

Despre muzica generată de AI


Proces super important din Germania între GEMA (societatea care apără drepturile autorilor de muzică) și Suno (generatorul american de muzică cu AI) legată de folosirea muzicii de către AI pentru a genera muzică (cazul cu nr.  42 O 763/25, Curtea regională din Munchen).

Judecătorii au decis că dacă o melodie generată de AI seamănă izbitor cu piesele pe care a fost antrenat modelul, asta este dovada clară că AI-ul le are stocate direct în memorie. Tribunalul a numit aceasta „memorare” – adică modelul nu doar că a extras niște reguli sau tipare abstracte, ci a salvat efectiv piesele, pentru a le putea reda parțial sau total mai târziu. Faptul că piesele sunt salvate acolo sub formă de parametri numerici, din punct de vedere legal tot „copiere” (reproducere neautorizată) se cheamă.

GEMA a acuzat Suno că le-a folosit piese celebre din portofoliu (cum ar fi „Mambo No. 5” sau „Forever Young”) fără să le ceară voie și că le-a descărcat de pe YouTube . Ca să demonstreze asta în instanță, reprezentanții GEMA au dat AI-ului comenzi  simple și deschise: doar versurile originale, titlul și stilul muzical general, fără să ofere detalii despre linie melodică, ritm sau armonie, și au obținut melodii extrem de asemănătoare cu originalele.

Suno a zis că are voie să facă asta pentru analiză. Judecătorii au replicat că excepția te lasă să faci analize de date ca să găsești tipare, dar nu te lasă să ții piesele permanent în model pentru a le reproduce ulterior.

Suno a argumentat că dacă respectă regulile de transparență din noul regulament european AI Act, nu mai are nevoie de licențe suplimentare. Instanța a zis clar că AI Act doar completează regulile existente și nu reprezintă o „scuză” pentru a nu plăti licențe de drepturi de autor.

Judecătorii au decis că nu se aplică „fair use” pentru că muzica generată semăna prea mult cu piesele originale.

Deși hotărârea nu e definitivă, semnalul este extrem de puternic: dacă dezvolți modele AI în UE, este extrem de recomandat să cumperi licențe pentru datele de antrenament dacă există riscul ca acele date să poată fi recunoscute în rezultatul final.

Photo by blocks on Unsplash

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Divorţul administrativ - procedură

Prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă se detaliază noua procedura administrativă a divorţului. Ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi. Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor, potrivit modelului prevăzut în anexa hotărârii. În cererea de divorţ fiecare dintre soţi declară pe propria răspundere că: a) este de acord cu desfacerea căsătoriei; b) nu are copii minori cu celălalt soţ, născuţi din căsătorie sau adoptaţi împreună cu acesta; c) nu este pus sub interdicţie; d) nu a mai solicitat altor...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...