Treceți la conținutul principal

Hostul nu răspunde pentru conținutul de la utilizatori, dar ...nu întotdeauna

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat cîteva hotărâri foarte importante legate de interpretarea exceptării de la răspundere pentru cei care sunt definiți ca „host” pentru diverese servicii online. (cazurile inite C-188/24 și C-190/24 WebGroup Czech Republic and NKL Associates and Coyote System și C-421/24 AGCOM v Google Ireland.

Site-urile, aplicațiile sau rețelele sociale pe care utilizatorii își urcau singuri conținutul aveau o „scuză legală” convenabilă (numită safe harbour sau excepția de găzduire). Dacă un utilizator urca ceva ilegal pe site-ul tău, tu nu erai bun de plată, atâta timp cât nu știai de chestia respectivă și o ștergeai imediat ce te sesizai sau te anunța cineva. Erai privit ca un simplu „poștaș” neutru, care doar stochează tehnic niște date.

Acum curtea europeană a dat o interpretare mai nuanțată la această problemă. Adică, au spus judecătorii, dacă folosești un algoritm care decide activ ce conținut să promoveze, să prioritizeze sau în ce condiții să fie arătat utilizatorilor (mai ales în interesul tău comercial), nu mai ești considerat un intermediar neutru. Chiar dacă tu nu știi exact ce scrie în fiecare postare în parte, simplul fapt că algoritmul tău controlează cum se distribuie lucrurile te poate lăsa fără imunitate.

În cazul Google, autoritățile din Italia au dat o amendă pentru că pe YouTube apăreau clipuri care promovau indirect jocurile de noroc, clipuri urcate de creatori din programul de parteneriat (YouTube Partner Programme) care împărțeau banii din reclame cu Google. Judecătorii au spus că din moment ce ai un contract comercial cu creatorul, îi verifici canalul, te uiți la tematică, la ce videoclipuri noi pune ca să împărțiți profitul, înseamnă că „știi” ce se află pe platforma ta. Prin urmare, nu mai poți pretinde că ești un intermediar „pasiv” și pierzi imunitatea.

Photo by Adem AY on Unsplash

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Divorţul administrativ - procedură

Prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă se detaliază noua procedura administrativă a divorţului. Ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi. Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor, potrivit modelului prevăzut în anexa hotărârii. În cererea de divorţ fiecare dintre soţi declară pe propria răspundere că: a) este de acord cu desfacerea căsătoriei; b) nu are copii minori cu celălalt soţ, născuţi din căsătorie sau adoptaţi împreună cu acesta; c) nu este pus sub interdicţie; d) nu a mai solicitat altor...
8 comentarii
Citiți mai multe