Treceți la conținutul principal

Obligații rezultate din Cyber Resilience Act (CRA) (Regulamentul UE 2024/2847)


Regulamentul european Cyber Resilience Act (CRA) (Regulamentul UE 2024/2847) introduce reguli stricte de securitate cibernetică pentru toate produsele cu elemente digitale (software sau hardware conectat la rețea) vândute în UE.

Cea mai urgentă parte a legii este că obligațiile obligatorii de raportare a vulnerabilităților și incidentelor intră în vigoare pe 11 septembrie 2026.

Cine raportează? 

Datoria de a raporta oficial revine exclusiv producătorilor (cei care proiectează, dezvoltă sau fabrică aceste produse și le pun pe piața UE sub numele sau marca lor).

Importatorii și distribuitorii au obligații mult mai reduse: dacă descoperă o problemă, ei trebuie doar să îl anunțe pe producător și, după caz, autoritățile de supraveghere.

Ce se raportează?

Producătorii trebuie să raporteze două tipuri de probleme:

  • Vulnerabilitățile exploatate activ (AEVs): acele breșe de securitate pentru care există dovezi clare că un atacator le folosește deja în mod malițios, fără permisiune.
  • Incidente grave de securitate (SSIs): acele evenimente care afectează sau pot afecta grav capacitatea produsului de a proteja disponibilitatea, integritatea, autenticitatea sau confidențialitatea datelor și funcțiilor sale.

Către cine se raportează?

Rapoartele trebuie trimise  către ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică), și către un un CSIRT (Computer Security Incident Response Team), pentru România este Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), prin intermediul unei platforme electronice unice puse la dispoziție de ENISA.

Producătorul trebuie să îi informeze direct pe utilizatorii afectați (sau pe toți utilizatorii, dacă este cazul) despre problemă și să le spună ce măsuri pot lua pentru a atenua riscurile. Dacă producătorul nu face asta la timp, CSIRT va prelua legătura și va notifica direct utilizatorii.

În cât timp? 

Avertizarea timpurie (Early Warning): Se trimite de urgență în maximum 24 de ore de când producătorul a aflat de incident sau vulnerabilitate. Microîntreprinderile și firmele mici sunt scutite de amenzi dacă ratează acest termen de 24 de ore.

Notificarea de vulnerabilitate (Vulnerability Notification): Se trimite în maximum 72 de ore de la depistare.

Raportul final (Final Report): Pentru vulnerabilitățile exploatate activ (AEVs): În cel mult 14 zile după ce s-a găsit o soluție de remediere sau de diminuare a riscului.

Pentru incidente grave de securitate (SSIs): În maximum o lună de la trimiterea notificării de la pasul anterior.

Sancțiunile sunt extrem de aspre. Dacă ignori aceste raportări sau încalci obligațiile de bază, amenzile pot ajunge până la 15 milioane de euro sau 2,5% din cifra de afaceri globală anuală a companiei (se aplică valoarea cea mai mare). Administratorii de proiecte open-source sunt singurii scutiți complet de aceste amenzi.

Photo by Towfiqu barbhuiya on Unsplash

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Divorţul administrativ - procedură

Prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă se detaliază noua procedura administrativă a divorţului. Ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi. Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor, potrivit modelului prevăzut în anexa hotărârii. În cererea de divorţ fiecare dintre soţi declară pe propria răspundere că: a) este de acord cu desfacerea căsătoriei; b) nu are copii minori cu celălalt soţ, născuţi din căsătorie sau adoptaţi împreună cu acesta; c) nu este pus sub interdicţie; d) nu a mai solicitat altor...