Treceți la conținutul principal

Postările social media sunt protejate de drepturile de autor


 Cazul (C-598/24) în fața CJUE a pornit de la o trimitere din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție din România fiind de interes șegat de problematica drepturilor de autor.

În septembrie 2021, o profesoară a publicat pe pagina ei de Facebook un text  numit „Scurt ghid pentru părinți la început de an școlar”, în care explica politicos că nu vrea să primească cadouri de la părinți.

La doar câteva zile după, un jurnalist a luat textul cu totul și l-a copiat într-un articol pe site-ul Gândul, fără să-i ceară voie. Abia după ce profesoara s-a revoltat în comentarii pe Facebook, publicația i-a trecut numele și a pus un link către postarea originală.

Profesoara a dat în judecată publicația pentru încălcarea drepturilor de autor, dar instanțele din București i-au respins cererea, spunând că textul ei n-are „valoare artistică” și deci nu poate fi protejat de copyright. Cazul a ajuns la Înalta Curte, care a decis să ceară ajutorul CJEU pentru a lămuri două mari întrebări:

Poate o postare pe Facebook să fie considerată o „operă” protejată de lege?

Cât de mult are voie presa să copieze dintr-un astfel de text pentru a raporta „știri de interes public”?

Curtea a zis clar că o postare pe rețelele sociale poate fi o operă protejată de lege, exact ca o carte sau un articol clasic. Nu contează dacă e scrisă pe net, dacă e scurtă sau dacă nu face parte dintr-un gen literar consacrat. Singura condiție este ca textul să fie original – adică să exprime personalitatea autorului prin alegeri libere și creative.

la a doua întrebare judecătorii au analizat două reguli din legea românească privind excepția de presă (când jurnaliștii au voie să preia texte fără acord pentru a prezenta evenimente curente). CJEU a explicat că se pot prelua scurte fragmente în scopul informării publicului, dar jurnaliștii nu trebuie să copieze un text întreg sub pretextul că informează publicul.. Copierea integrală a unui text le ia oamenilor motivul de a mai căuta sursa originală și îl prejudiciază pe autor.

Legea română spunea că presa poate prelua aceste fragmente doar dacă nu obține niciun avantaj comercial direct sau indirect. Curtea a zis că asta e o prostie: companiile de presă sunt, prin natura lor, afaceri comerciale care vor să facă profit. Dacă le interzici să folosească excepția de presă pe motiv că fac bani din reclame, excepția devine total inutilă. Prin urmare, această condiție din legea românească trebuie ignorată pe viitor.

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Divorţul administrativ - procedură

Prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă se detaliază noua procedura administrativă a divorţului. Ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi. Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor, potrivit modelului prevăzut în anexa hotărârii. În cererea de divorţ fiecare dintre soţi declară pe propria răspundere că: a) este de acord cu desfacerea căsătoriei; b) nu are copii minori cu celălalt soţ, născuţi din căsătorie sau adoptaţi împreună cu acesta; c) nu este pus sub interdicţie; d) nu a mai solicitat altor...
8 comentarii
Citiți mai multe