Treceți la conținutul principal

Manipularea pieţei de capital

Conform Legii 297/2004 art 244 alin. 5

Manipularea pieţei (de capital ) înseamnă:

a) tranzacţii sau ordine de tranzacţionare:

1. care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare;

2. care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial;

b) tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care presupun procedee fictive sau orice altă formă de înşelăciune;

c) diseminarea de informaţii prin mass-media, inclusiv internet sau prin orice altă modalitate, care dă sau ar putea să dea semnale false sau care induc în eroare asupra instrumentelor financiare, inclusiv diseminarea zvonurilor şi ştirilor false sau care induc în eroare, în condiţiile în care persoana care a diseminat informaţia ştia sau trebuia să ştie că informaţia este falsă sau induce în eroare. Referitor la jurnalişti, în exercitarea profesiunii lor, diseminarea informaţiilor va fi luată în considerare ţinându-se cont de regulile care reglementează activitatea acestora, excepţie făcând persoanele care utilizează aceste informaţii în scopul obţinerii, directe sau indirecte, de avantaje sau profituri.

Mai deunăzi citeam despre următoarele:

Guvernul mută astfel la Parlament cartoful fierbinte al eliminării pragului de deţinere de 5% la SIF-uri. 

Cele cinci SIF-uri sunt ur­ma­şele Fondurilor Pro­prie­tăţii Private (FPP) care au fost create prin legea priva­tizării de la înce­putul anilor ‘90 şi au în prezent active de 6,6 miliarde de lei. Ele au pri­mit în ad­ministrare circa 25% din ave­rea naţio­nală, reprezentând pachete de acţiuni la sute de companii, printre care BCR, BRD, Bancpost.
Azi deţinerile investitorilor de pe bursă la cele cinci SIF-uri sunt restricţio­nate la 5% din capital. Guvernul prin Ministerul Finanţelor Publice a propus eliminarea pragului de deţinere la SIF-uri, făcând astfel primul pas spre cea mai aşteptată liberalizare de pe piaţa locală de capital.
Peste noapte însă actul normativ cu eliminarea pragului de deţinere la SIF-uri a fost schimbat de Ministerul Finan­ţelor din ordonanţă de urgenţă în proiect de lege. Miza schimbării este momentul intrării în vigoare, ce poate dura şi ani de zile în cazul proiectului de lege, şi ulterioare schimbări care ar putea fi introduse de Parlament în proiectul de lege. Ministerul Finanţelor nu a avut o poziţie oficială pe acest subiect.
„Şansele de reuşită ale proiectului sunt sem­nificative din perspectiva fap­tu­lui că ini­ţierea vine din zona guver­na­men­tală. Însă am mai văzut astfel de ini­ţia­tive dera­ia­te pe parcursul tim­pu­lui, iar factorul ale­ge­rilor prezidenţiale ar putea să con­te­ze şi el în desfăşurarea pro­cesului legis­la­tiv“, a spus Horia Braun, directorul gene­ral al so­cie­tăţii de admi­nis­trate ING Asset Ma­nage­ment, ma­na­gerul celui mai mare fond de acţiuni.
Acţiunile celor cinci SIF-uri au ur­cat cu până la 5% în şedinţa de tranzac­ţionare de ieri.
La începutul anilor 2000, menţi­ne­rea unui prag a fost motivată de şefii de atunci ai SIF-urilor ca protecţie împo­triva unor pre­luări ostile. Azi însă nu se mai pune pro­blema unor preluări ostile pentru că sfe­rele de influenţă la cele cinci SIF-uri sunt deja aşezate.
O fi, n-o fi manipulare? Eu nu ştiu ce să zic, dar sunt autorităţi care au competenţă să studieze această problemă. Şi tac mâlc.

Comentarii

La prima vedere Guvernul Romaniei nu ar fi in stare de manipularea pietei de capital: pentru asa ceva ar fi nevoie de un organ specializat, numit creier, si de ceva cunostinte in domeniul acesta. Mai degraba pare a fi o pirueta electorala, daca nu cumva e prostie in forma pura sau o combinatie savanta intre astea doua. Dar absolut sigur nu o poti exlude complet...

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...