Treceți la conținutul principal

Modificările la OUG nr. 46/2022 privind investițiile străine


Prin OUG nr. 17/2026 au fost aduse unele modificări la OUG nr. 46/2022 privind investițiile străine. Un act pe care l-am criticat, și are nevoie de modificări. Spun „are nevoie” pentru că modificările care au fost aduse prin OUG nr.17/2026 sunt departe de a soluționa problemele fundamentale ale acestei reglementări.

Desigur este utilă creșterea pragului valoric la 5.000.000 de euro, vechiul prag de 2.000.000 de euro fiind foarte mic (practic majoritatea din tranzacțiile imobiliare de business se încadrau în acest prag valoric).

O dispoziție utilă este cea din art. 2 indice 3 (nou introdus) precum că operaţiunile de restructurare sau reorganizare realizate de către investitorul din Uniunea Europeană definit de art. 2 lit. h) sau dintr-unul dintre statele care au aderat la Codurile Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) de liberalizare a mişcărilor de capital şi a operaţiunilor curente invizibile, cu condiţia ca acestea să nu genereze modificări ale controlului efectiv sau ale beneficiarului real, iar sursa de finanţare este intra-grup sau exclusiv din surse cu provenienţă din Uniunea Europeană sau din state aderente la Codurile OCDE de liberalizare a mişcărilor de capital şi a operaţiunilor curente invizibile. 

Aceasta practic elimină din obiectul normei operațiunile de restructurare a activității în cadrul grupurilor.

Principala problemă a normei însă era domeniul de aplicare foarte imprecis definit. S-a introdus art. 2 indice 1, care încearcă să spună  ce ar însemna „domenii sensibile”. Însă aceasta nu ajută cu mare lucru, pentru că în restul reglementării se face în continuare referire la foarte imprecisa Hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 73/2012. Practic rămâne pericolul ca orice investiție, în cel mai pașnic și fără implicații de securitate domeniu, să poată fi încadrată ca fiind în scopul actului normativ.

Se păstrează extinderea aplicării actului normativ la investiții provenite din Uniunea Europeană (adică înclusiv la investiții făcute, sau controlate, de cetățeni români). Deși OUG nr. 46/2022 pretinde că este în aplicarea Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, acesta este un neadevăr, pentru că acel regulament privea numai investițiile din state terțe (care vin din afara Uniunii Europene). Astfel OUG nr. 46/2022 poate fi privită ca o barieră administrativă privind circulația capitalurilor în Uniunea Europeană.

Photo by Markus Winkler on Unsplash

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...