În cauza Inter IKEA Systems BV v Algemeen Vlaams Belang VZW (C-298/23), CJUE a decis că libertatea de exprimare, inclusiv exprimarea opiniilor politice și parodia politică, poate constitui „motiv justificat” („due cause”) pentru utilizarea unei mărci notorii fără acordul titularului, însă numai după o analiză concretă de proporționalitate între libertatea de exprimare și dreptul exclusiv asupra mărcii. În speță, un partid politic a folosit denumirea și elemente vizuale ale mărcii IKEA pentru a promova un program politic privind imigrația. Curtea a arătat că trebuie analizate intenția utilizatorului, contribuția la o dezbatere de interes general, caracterul comercial sau necomercial al utilizării și impactul asupra titularului mărcii. Aplicând aceste criterii, deși a preferat să arate că instanța care a formulat întrebarea preliminară trebuie să judece chestiunile de fapt și să cântărească asupra criteriilor, CJUE a indicat în esență că utilizarea mărcii IKEA nu era justificată, de...