Juristul Casei

În cauza Inter IKEA Systems BV v Algemeen Vlaams Belang VZW (C-298/23), CJUE a decis că libertatea de exprimare, inclusiv exprimarea opiniilor politice și parodia politică, poate constitui „motiv justificat” („due cause”) pentru utilizarea unei mărci notorii fără acordul titularului, însă numai după o analiză concretă de proporționalitate între libertatea de exprimare și dreptul exclusiv asupra mărcii. În speță, un partid politic a folosit denumirea și elemente vizuale ale mărcii IKEA pentru a promova un program politic privind imigrația. Curtea a arătat că trebuie analizate intenția utilizatorului, contribuția la o dezbatere de interes general, caracterul comercial sau necomercial al utilizării și impactul asupra titularului mărcii. Aplicând aceste criterii, deși a preferat să arate că instanța care a formulat întrebarea preliminară trebuie să judece chestiunile de fapt și să cântărească asupra criteriilor,  CJUE a indicat în esență că utilizarea mărcii IKEA nu era justificată, de...

Certificatul de urbanism pentru operaţiuni cadastrale este actul administrativ cu caracter individual prin care autoritatea administraţiei publice locale face cunoscute condiţiile necesare realizării operaţiunilor de dezlipire, alipire sau de înscriere a unor servituţi de trecere, evidenţieri, reevidenţieri de imobile în cartea funciară, în raport cu regimul tehnic stabilit prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi documentaţiile de urbanism aprobate. Definiția folosesște noțiunile de alipire, dezlipire, deși într-un articol anterior folosea pentru operațiunile cadastrale terminologia comasare și dezmembrare.  Însă și mai grav, nu s eregăsește nicăieri vreo explicație ce ar însemna „evidențieri, reevidențieri de imobile”. Obținerea certificatului  în prealabil pentru operațiunile arătate este o condiție de validitate pentru astfel de acte. În vederea emiterii certificatului de urbanism pentru operaţiuni cadastrale, solicitantul anexează cererii de emitere următo...

Decizia CJUE din 3 septembrie 2026 în cazul Jautiva (C-798/24) stabilește că statele membre nu au voie să ofere publicului larg acces liber și necondiționat la datele personale ale acționarilor unei companii. În esență s ereține că legislația UE privind societățile comerciale nu cere dezvăluirea datelor despre toți acționarii, mai ales a celor minoritari care nu au funcții de conducere sau de control. Regulamentul GDPR interzice ca datele personale ale acționarilor să fie puse la dispoziția oricui, online, fără a cere măcar demonstrarea unui interes legitim. Chiar dacă transparența, combaterea spălării banilor și respectarea sancțiunilor sunt obiective legitime, accesul public neîngrădit  la aceste date încalcă grav dreptul la viață privată  și depășește ceea ce este strict necesar pentru atingerea acestor obiective. Photo by Annie Spratt on Unsplash

Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administraţiei publice locale asigură informarea solicitantului cu privire la reglementările, permisiunile şi restricţiile în vigoare, la data emiterii acestuia, stabilite prin documentaţiile de amenajare a teritoriului, documentaţiile de urbanism şi prin actele normative incidente, care sunt aplicabile imobilului sau imobilelor care fac obiectul solicitării. Certificatul de urbanism este act administrativ, cu excepţia celui eliberat în scop de informare.  Certificatul de urbanism se emite la cererea oricărui solicitant, care poate fi interesat în cunoaşterea datelor şi a reglementărilor, permisiunilor şi restricţiilor cărora îi este supus respectivul bun imobil, şi nu conferă dreptul de executare a lucrărilor de construire sau desfiinţare.    În funcţie de scopul solicitării, certificatul de urbanism se clasifică în:      a) certificat de urbanism pentr...

 Cazul (C-598/24) în fața CJUE a pornit de la o trimitere din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție din România fiind de interes șegat de problematica drepturilor de autor. În septembrie 2021, o profesoară a publicat pe pagina ei de Facebook un text  numit „Scurt ghid pentru părinți la început de an școlar”, în care explica politicos că nu vrea să primească cadouri de la părinți. La doar câteva zile după, un jurnalist a luat textul cu totul și l-a copiat într-un articol pe site-ul Gândul, fără să-i ceară voie. Abia după ce profesoara s-a revoltat în comentarii pe Facebook, publicația i-a trecut numele și a pus un link către postarea originală. Profesoara a dat în judecată publicația pentru încălcarea drepturilor de autor, dar instanțele din București i-au respins cererea, spunând că textul ei n-are „valoare artistică” și deci nu poate fi protejat de copyright. Cazul a ajuns la Înalta Curte, care a decis să ceară ajutorul CJEU pentru a lămuri două mari întrebări: Poate o ...

Introducerea în intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale a terenurilor agricole situate în extravilan şi a celor amenajate cu îmbunătăţiri funciare se face pe baza planului urbanistic general sau a unor planuri urbanistice zonale, pentru care în prealabil a fost emis avizul privind clasa de calitate de către ministerul de resort în domeniul agriculturii.   După aprobarea planului urbanistic general sau planului urbanistic zonal, autorităţile administraţiei publice locale competente potrivit legii sunt obligate să transmită hotărârea de aprobare însoţită de documentaţia de aprobare a planului urbanistic general sau planului urbanistic zonal către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în vederea actualizării destinaţiei imobilelor înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.   Extinderea suprafeţei teritoriului intravilan prin documentaţiile de urbanism se fundamentează prin intermediul unui studiu care evaluează şi prezintă imp...

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat cîteva hotărâri foarte importante legate de interpretarea exceptării de la răspundere pentru cei care sunt definiți ca „host” pentru diverese servicii online. (cazurile inite C-188/24 și C-190/24 WebGroup Czech Republic and NKL Associates and Coyote System și C-421/24 AGCOM v Google Ireland. Site-urile, aplicațiile sau rețelele sociale pe care utilizatorii își urcau singuri conținutul aveau o „scuză legală” convenabilă (numită safe harbour sau excepția de găzduire). Dacă un utilizator urca ceva ilegal pe site-ul tău, tu nu erai bun de plată, atâta timp cât nu știai de chestia respectivă și o ștergeai imediat ce te sesizai sau te anunța cineva. Erai privit ca un simplu „poștaș” neutru, care doar stochează tehnic niște date. Acum curtea europeană a dat o interpretare mai nuanțată la această problemă. Adică, au spus judecătorii, dacă folosești un algoritm care decide activ ce conținut să promoveze, să prioritizeze sau în ce condiții să fie a...